Péter Magyar se opune construirii unei instalații de depozitare a petrolului din Ucraina în Ungaria
Un proiect energetic care ar fi trebuit să ofere Ucrainei posibilitatea de a-și păstra o parte din rezervele strategice de combustibil pe teritoriul Ungariei a provocat un conflict între guvernul de la Budapesta și grupul petrolier MOL.
Premierul Ungariei, Péter Magyar, a declarat că nu va permite construirea în țară a unor depozite destinate rezervelor ucrainene, după ce MOL și compania de stat ucraineană Naftogaz au semnat un memorandum privind dezvoltarea unor capacități de stocare în apropierea frontierei dintre cele două state.
„Cât timp există un guvern Tisza, nu va fi construit nicăieri în Ungaria un depozit ucrainean de petrol”, a fost poziția exprimată de Magyar în Parlamentul de la Budapesta, potrivit Népszava.
Ce au convenit MOL și Naftogaz
Acordul a fost anunțat pe 20 septembrie de Naftogaz. Compania ucraineană a precizat că a semnat cu MOL un memorandum pentru dezvoltarea unor instalații de depozitare a produselor petroliere în Ungaria, în apropierea graniței cu Ucraina.
Infrastructura ar urma să deservească piața ucraineană. Motivul invocat de partea ucraineană este războiul: infrastructura de combustibili din Ucraina rămâne expusă atacurilor rusești, iar mutarea unei părți a rezervelor peste frontieră ar reduce vulnerabilitatea sistemului de aprovizionare.
Sergii Fedorenko, director general interimar al Naftogaz, a explicat că diversificarea rutelor de aprovizionare și crearea unor capacități suplimentare de stocare în afara zonelor expuse atacurilor sunt importante pentru stabilitatea pieței ucrainene de combustibili.
Memorandumul a fost semnat în contextul summitului inaugural Carpathian Eight.
Guvernul de la Budapesta spune „nu”
Anunțul a provocat însă o reacție puternică la Budapesta. Péter Magyar susține că MOL a negociat proiectul cu Naftogaz fără acordul actualului guvern.
Premierul a afirmat că discuțiile dintre cele două companii au început în perioada fostului guvern condus de Viktor Orbán și că actualul executiv nu acceptă modul în care compania petrolieră a gestionat subiectul.
Magyar a declarat că a discutat inclusiv cu președintele și directorul general al MOL, Zsolt Hernádi. Premierul consideră că statul ungar, care deține aproximativ 25% din MOL, ar fi trebuit tratat corespunzător în cazul unei inițiative cu asemenea implicații. El a sugerat în Parlament că situația ar putea avea consecințe pentru companie, fără a preciza ce măsuri ar putea fi luate.
MOL: proiectul este abia la început
Poziția MOL este însă diferită. Compania susține că nu există în acest moment un proiect ajuns în faza de construire a unui depozit și nici o investiție aprobată. Memorandumul deschide practic o perioadă de analiză.
MOL a transmis publicației Népszava că trebuie studiate condițiile tehnice și financiare, precum și cerințele de mediu, securitate și autorizare.
Procesul ar putea dura chiar mai mulți ani. Compania spune că tocmai pentru că inițiativa se află într-o fază atât de timpurie nu a fost necesară până acum implicarea guvernului. Dacă proiectul va avansa, MOL afirmă că vor avea loc consultările necesare cu autoritățile și factorii de decizie din Ungaria.
MOL mai arată că depozitarea pe teritoriul unui stat a rezervelor strategice aparținând altor țări nu este ceva fără precedent. Grupul afirmă că în Ungaria sunt deja stocate cantități care fac parte din rezervele strategice ale unor state din Uniunea Europeană și din afara UE.
De ce vrea Ucraina să-și țină combustibilul în Ungaria
Miza proiectului este în primul rând securitatea energetică. Depozitele și infrastructura energetică aflate pe teritoriul Ucrainei pot deveni ținte ale atacurilor rusești. O parte a rezervelor strategice depozitată peste graniță ar fi mai puțin expusă unor asemenea atacuri și ar putea fi utilizată pentru alimentarea pieței ucrainene în situații de urgență.
Naftogaz afirmă explicit că infrastructura propusă ar urma să fie amplasată în Ungaria, aproape de frontiera ucraineană.
Nu sunt însă cunoscute încă elemente esențiale ale proiectului. Nu a fost anunțată localizarea exactă, nu se cunoaște capacitatea depozitelor, valoarea investiției sau formula de finanțare. De asemenea, informațiile publice disponibile nu stabilesc încă dacă ar fi construite instalații complet noi sau dacă ar putea fi folosită și infrastructură existentă.
Proiectul a generat și o dezbatere privind riscurile de securitate. În Parlament, liderul grupului KDNP, Bence Rétvári, a susținut că amplasarea rezervelor în Ungaria ar putea transfera o parte din riscul asociat războiului pe teritoriul ungar. Aceasta este poziția exprimată de politicianul ungar, nu o concluzie confirmată privind existența unui asemenea risc.
Guvernul Magyar a respins proiectul în forma prezentată public. În același timp, premierul s-a pronunțat pentru diversificarea surselor energetice ale Ungariei, menționând posibilitatea aprovizionării din mai multe direcții, inclusiv prin Croația, România, Balcani și Italia.
De la memorandum la conflict politic în numai câteva zile
Situația este cu atât mai interesantă cu cât memorandumul MOL–Naftogaz ar putea fi interpretat drept un pas spre o cooperare energetică mai strânsă între Ungaria și Ucraina.
Naftogaz prezintă proiectul ca pe o investiție care ar crește siguranța aprovizionării consumatorilor ucraineni și, pe termen lung, ar putea contribui la dezvoltarea infrastructurii energetice transfrontaliere dintre cele două țări.
La Budapesta însă, proiectul a devenit aproape imediat subiect politic. Péter Magyar spune că actualul guvern nu îl va permite, în timp ce MOL insistă că deocamdată nici măcar nu există o investiție aprobată, ci numai un proces de analiză care ar putea dura ani.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
