Conflict între Ursula von der Leyen și Friedrich Merz din cauza Canadei. Berlinul se opune statutului de „membru asociat” al UE
O dispută privind viitorul relației dintre Uniunea Europeană și Canada scoate la iveală divergențe tot mai mari între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cancelarul german Friedrich Merz. Miza este propunerea de acordare a unui statut de „membru asociat” Canadei, idee susținută de șefa executivului european, dar contestată de Germania.
Potrivit publicației POLITICO, tensiunile s-au accentuat după ce Ursula von der Leyen a folosit această denumire în cadrul summitului UE–Canada de la Montreal, deși formularea fusese eliminată anterior din declarația comună a liderilor europeni, la solicitarea Germaniei. Documentul final fusese aprobat de toate cele 27 de state membre.
Disputa are și o dimensiune politică. Friedrich Merz propusese anterior un statut similar pentru Ucraina, ca etapă intermediară către aderarea deplină la Uniunea Europeană. Ideea nu a fost acceptată, inclusiv de partea ucraineană. Oficialii germani consideră că utilizarea aceleiași denumiri în cazul Canadei complică inițiativa Berlinului și creează confuzie în privința sensului acestui statut.
Ce ar presupune statutul de membru asociat pentru Canada
Ursula von der Leyen susține că apropierea de Canada trebuie dusă la un nivel superior, în contextul schimbărilor geopolitice și al nevoii Europei de a-și consolida relațiile cu parteneri de încredere din afara continentului.
Canada nu poate deveni membru cu drepturi depline al UE în actualul cadru, în principal din cauza geografiei, însă propunerea Comisiei urmărește construirea unui parteneriat mai profund în domenii precum comerțul, energia, inteligența artificială, clima și securitatea.
În interpretarea prezentată de oficialii europeni citați de POLITICO, statutul avut în vedere pentru Canada nu ar reprezenta o etapă spre aderarea la Uniune. El ar crea un format distinct de cooperare pentru un stat din afara Europei, fără perspectiva integrării ca membru cu drepturi depline. De altfel, conceptul de „membru asociat” nu are, în prezent, un statut juridic consacrat în tratatele UE și ar necesita clarificări și negocieri suplimentare.
Divergențe mai ample privind conducerea Uniunii Europene
Conflictul depășește problema denumirii acordate relației cu Ottawa. Potrivit POLITICO, acesta reflectă viziuni diferite asupra viitorului Uniunii: Ursula von der Leyen promovează o integrare europeană mai puternică, în timp ce Friedrich Merz insistă asupra rolului guvernelor naționale în stabilirea direcției politice a blocului comunitar.
Germania a criticat și propunerea Comisiei privind următorul buget multianual al UE, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Berlinul a avertizat că nu va aproba planul fără reduceri substanțiale ale cheltuielilor. În plus, guvernul german nu susține în forma propusă ideea unui Consiliu European de Securitate și preferă un format separat, împreună cu Franța și Regatul Unit, pentru discuțiile sensibile privind Ucraina.
În pofida acestor diferențe, Berlinul și Bruxelles-ul susțin consolidarea relației cu Canada. Divergențele privesc în special forma instituțională a parteneriatului și implicațiile pe care un asemenea statut le-ar putea avea pentru alte state.
Pentru Ottawa, apropierea de Europa reprezintă și o modalitate de diversificare a relațiilor economice și strategice, în condițiile tensiunilor comerciale cu Statele Unite. La summitul de la Montreal, liderii europeni și canadieni au convenit să dezvolte o „Alianță pentru Viitor”, urmând ca detaliile unei asocieri mai strânse să fie stabilite în continuare.
Deocamdată, propunerea privind statutul de „membru asociat” rămâne controversată, iar opoziția Germaniei arată că aprofundarea relației cu Canada va necesita un acord politic între statele membre și instituțiile europene.
Abonează-te la canalul de WhatsApp Alo Romania și primești știrile importante direct pe telefon, rapid și simplu https://shorturl.at/OviNm
