Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva a adunat la Iași mii de credincioși și numeroși reprezentanți ai administrației locale, însă lista oficialităților prezente ridică o întrebare incomodă: unde sunt politicienii de la București atunci când Iașul trăiește unul dintre cele mai importante momente ale anului?
În fiecare an, pe 14 octombrie, Iașul devine unul dintre principalele centre ale vieții religioase din România. Pelerini din toate regiunile țării și din străinătate vin să se închine la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, iar autoritățile locale și județene participă la Sfânta Liturghie dedicată ocrotitoarei Moldovei.
Anul acesta, printre oficialitățile prezente la slujbă s-au numărat primarul Iașului, Mihai Chirica, viceprimarul Daniel Juravle, prefectul județului Iași, Constantin Dolachi, subprefectul Florin Bucșă, vicepreședintele Consiliului Județean, Marius Dangă, precum și mai mulți parlamentari și reprezentanți ai mediului academic.
Au participat deputații PSD Maricel Popa și Alexandru Rafila, deputata AUR Cristina Emanuela Dascălu, senatorul AUR Cristina Dumitrescu și senatorul PNL Lucian Rusu. Lista a fost completată de consilierul local AUR Vasile Pușcașu, consiliera de stat în domeniul educației Luciana Antoci, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, prof. univ. dr. Liviu George Maha, și rectorul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”, prof. univ. dr. ing. Gerard Jităreanu, precum și de primari din județ.
Iașul, important în fiecare ianuarie și octombrie, uitat în restul anului?
Prezența oficialităților locale este firească la un eveniment de asemenea amploare. Întrebarea este însă de ce marile momente ale Iașului par să atragă mai greu atenția liderilor politici de la nivel central în afara perioadelor electorale.
Hramul Sfintei Parascheva nu este doar o sărbătoare religioasă. Este și un eveniment cu o puternică dimensiune națională, care aduce în capitala Moldovei sute de mii de oameni, mobilizează instituții publice și pune Iașul în centrul atenției întregii țări.
Într-un asemenea context, prezența reprezentanților Guvernului și a liderilor naționali ar putea fi un semnal de respect față de comunitatea ieșeană și față de milioanele de oameni care au legături cu această regiune. Absența lor vizibilă de la evenimentele importante alimentează percepția că Moldova nu se află întotdeauna printre prioritățile clasei politice de la București.
Critica nu vizează participarea politicienilor la slujbă în sine, ci relația dintre centrul politic și una dintre cele mai importante regiuni istorice ale României.
Iașul are nevoie de atenție instituțională nu doar în zilele de sărbătoare și nici numai atunci când apropierea alegerilor îi determină pe lideri să își intensifice vizitele în teritoriu. Proiectele de infrastructură, dezvoltarea economică, investițiile în spitale și universități, precum și conectarea Moldovei la marile coridoare de transport sunt teme care reclamă prezență și decizii constante la nivel național.
Autostrăzile A7 și A8, modernizarea infrastructurii și atragerea investițiilor sunt subiecte care afectează direct viitorul regiunii. Pentru ieșeni, interesul politicienilor ar trebui să se vadă în rezultate concrete, nu doar în apariții publice ocazionale.
În ziua hramului, atenția credincioșilor s-a îndreptat către Sfânta Parascheva și către semnificația spirituală a sărbătorii. Dincolo de ceremonial, rămâne însă o întrebare legitimă pentru reprezentanții puterii centrale: Iașul este important pentru București pe tot parcursul anului sau devine o prioritate doar atunci când există un interes electoral?
Slujba de hram din 14 octombrie 2026 a reunit ierarhi din țară și din străinătate și numeroși credincioși.
