Proiectul SMR de la Doicești, sub tirul criticilor lui Ilie Bolojan: „Am consumat 240 de milioane de dolari și vom rămâne cu un teren și cu niște hârtii!”
Proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, considerat unul dintre cele mai importante parteneriate energetice dintre România și Statele Unite, a devenit subiectul unei controverse majore după declarațiile dure făcute de Ilie Bolojan.
Liderul liberal a criticat public investițiile realizate până acum și a avertizat că România ar putea pierde sute de milioane de dolari fără să construiască efectiv vreo centrală nucleară.
„Am consumat 240 de milioane de dolari și vom rămâne cu un teren și cu niște hârtii”, a declarat Bolojan, referindu-se la stadiul actual al proiectului SMR de la Doicești.
Afirmația sa a provocat reacții puternice în spațiul public și a readus în discuție viabilitatea economică a tehnologiei promovate de compania americană NuScale Power.
Proiectul de la Doicești a fost lansat ca o inițiativă strategică prin care România urma să devină prima țară din Europa care implementează reactoare nucleare modulare mici.
Tehnologia SMR este prezentată drept o alternativă mai flexibilă și mai ieftină față de reactoarele nucleare clasice, cu promisiunea unor costuri mai reduse și a unor termene de construcție mai rapide.
Totuși, criticii susțin că proiectul a rămas în mare parte la nivel de studii, consultanță și planificare administrativă, în timp ce sumele cheltuite cresc constant.
În intervenția sa, Bolojan a sugerat că statul român riscă să investească masiv într-o tehnologie care încă nu și-a demonstrat viabilitatea comercială la scară mare.
„Trebuie să vedem dacă aceste proiecte sunt cu adevărat sustenabile și dacă România își permite să continue cheltuieli uriașe fără rezultate concrete”, a spus liderul liberal, într-un mesaj interpretat ca un semnal de alarmă privind modul în care sunt gestionate marile investiții energetice.
Problemele ridicate de Bolojan sunt amplificate de dificultățile întâmpinate chiar de compania americană NuScale în Statele Unite.
În 2023, principalul proiect SMR al companiei a fost abandonat după creșteri semnificative de costuri și lipsa unor contracte suficiente pentru energia produsă. Eșecul respectiv a afectat încrederea investitorilor și a generat întrebări serioase despre maturitatea tehnologiei.
În România, autoritățile și susținătorii proiectului continuă însă să prezinte Doicești drept o investiție strategică esențială pentru securitatea energetică a țării.
Oficialii din energie susțin că reactoarele modulare mici ar putea contribui la reducerea dependenței de combustibili fosili și la înlocuirea centralelor pe cărbune.
Nuclearelectrica a apărat în repetate rânduri proiectul, argumentând că investițiile realizate până acum reprezintă etape normale pentru dezvoltarea unei infrastructuri nucleare complexe.
Reprezentanții companiei au insistat că fazele actuale includ studii tehnice, evaluări de amplasament și proceduri de licențiere necesare înaintea unei decizii finale de investiție.
Cu toate acestea, declarațiile lui Bolojan arată că în interiorul clasei politice începe să apară o schimbare de ton față de marile proiecte strategice finanțate cu bani publici.
Într-un context marcat de presiuni bugetare și deficit ridicat, investițiile cu costuri uriașe și rezultate întârziate sunt analizate tot mai critic.
Miza depășește însă componenta economică. Proiectul SMR de la Doicești a fost promovat intens și ca simbol al parteneriatului strategic româno-american.
Vizitele oficiale, memorandumurile și susținerea diplomatică acordată proiectului au transformat investiția într-un reper important al cooperării dintre București și Washington în domeniul energetic.
În acest context, eventualul eșec al proiectului ar produce nu doar pierderi financiare, ci și un impact major de imagine.
