* pe str. Drobeta nr. 8, pentru un loc de parcare sunt chemați să liciteze propietarii din nouă blocuri! * în astfel de contexte, prețul nu mai este un simplu tarif anual, ci un semnal social: cât ești dispus să plătești ca să nu-ți lași mașina la kilometri distanță
În Iași, problema parcărilor de reședință nu mai este de mult doar o chestiune administrativă. A devenit un fel de „sport urban de supraviețuire”, iar noua rundă de licitații programată pentru 7 mai arată exact cât de tensionată a ajuns situația dintre locatari, administrație și realitatea unui oraș în care mașinile sunt tot mai multe, iar spațiul rămâne același.
Direcția Exploatare Patrimoniu deschide din nou „competiția” pentru locurile de parcare de reședință. În total, patru licitații cu strigare, desfășurate în aceeași zi, la interval de o oră, vor decide cine are dreptul la câteva metri pătrați de asfalt.
Atmosfera din astfel de licitații, de regulă, nu mai are nimic din neutralitatea unei proceduri administrative. Se transformă într-un duel al nervilor, al bugetelor personale și al frustrărilor acumulate în ani de zile în care parcarea „la liber” a devenit o loterie zilnică.
Primul episod al zilei are loc pe str. Drobeta nr. 8, unde un singur loc de parcare – numărul 23 – este scos la bătaie. Un singur loc la nouă blocuri. B1, Q7, R9, R10, R11, Q4, Q5, R14 și R15 sunt chemate să participe la aceeași licitație. Situația este, de la sine, suficient de grăitoare: zeci de familii, o singură șansă reală, iar rezultatul este previzibil — o licitație în care prețul devine rapid principalul instrument de selecție.
Pe str. C. Negri nr. 62, situația pare ușor mai relaxată pe hârtie: trei locuri de parcare (18, 22 și 31) pentru care pot concura locatarii din blocurile C1, C2 și Agatha Bârsescu nr. 4.
Pe bd. Țuțora nr. 6, alte trei locuri (8, 11 și 18) sunt scoase la licitație. Și aici, locatarii din P2, P3 și R1 intră într-o competiție directă.
Ultima licitație, de la str. Libertății nr. 4, aduce 8 locuri de parcare (5–12 și 14), iar aici participă blocurile 656, 657 și 658. Comparativ cu celelalte runde, aceasta pare aproape „luxoasă”. Dar doar până la prima creștere de preț din sală. Pentru că, în realitate, chiar și aceste opt locuri sunt departe de a acoperi nevoia reală a zonei.
În astfel de contexte, prețul nu mai este un simplu tarif anual. Devine un semnal social: cât ești dispus să plătești ca să nu-ți lași mașina la kilometri distanță.
