Reactorul 2 de la Cernavodă intră în procedura de oprire. România pierde aproximativ 700 MW.
Criza provocată de scăderea dramatică a debitului Dunării ajunge într-un punct critic. Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă intră în procedura de oprire, după ce nivelul apei a atins pragul la care reactorul nu mai poate funcționa în condiții normale de siguranță. Autoritățile susțin însă că populația nu va fi afectată și că necesarul de energie va fi acoperit prin creșterea importurilor și repornirea unor capacități de producție.
Unitatea 2 de la Cernavodă urmează să fie oprită în următoarele 48 de ore, după ce nivelul Dunării a ajuns la pragul critic de -230 de centimetri.
Informația a fost prezentată de Sorin Rândașu, director pentru situații de urgență în cadrul Apelor Române. Potrivit acestuia, oprirea reactorului devine inevitabilă în condițiile actuale.
„La Cernavodă a fost atins pragul de -230 cm, cel care conform procedurilor înseamnă oprirea unității”, a explicat Sorin Rândașu, citat de Digi24.
Situația este cu atât mai complicată cu cât debitul Dunării continuă să scadă. Marți dimineață, debitul la intrarea în România ajunsese la aproximativ 1.370 de metri cubi pe secundă, iar prognozele hidrologice nu indică o îmbunătățire rapidă a situației.
Potrivit lui Rândașu, în următoarele zile nu sunt prognozate precipitații importante în bazinul Dunării, iar situația ar putea rămâne problematică timp de aproximativ două săptămâni. Mai mult, nivelul apei ar putea coborî cu încă aproximativ șase centimetri față de pragul de funcționare al centralei.
Oprirea Unității 2 înseamnă pierderea unei capacități de producție de aproximativ 700 MW, ceea ce pune o presiune suplimentară pe sistemul energetic național, mai ales în perioadele de consum ridicat.
Cu toate acestea, Ministerul Energiei susține că România are soluții pentru menținerea echilibrului sistemului și că populația nu va fi afectată prin întreruperi sau raționalizarea consumului.
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a transmis că nu există în acest moment un risc de blackout, iar necesarul de energie poate fi acoperit prin măsuri suplimentare.
Una dintre soluțiile pregătite de autorități este creșterea importurilor de energie, în timp ce o altă măsură vizează repornirea unor capacități din Complexul Energetic Oltenia, utilizat ca rezervă pentru sistemul energetic național.
„Nu vor fi raționalizări de energie”, este mesajul transmis de Cristian Bușoi. Oficialul a precizat însă că, în cazul marilor consumatori industriali, poate fi negociată reducerea consumului în perioadele de vârf.
Această măsură ar urma să vizeze consumatorii industriali și nu populația sau serviciile esențiale. Potrivit informațiilor prezentate de autorități, eventualele reduceri controlate ale consumului nu ar afecta spitalele, serviciile de urgență, Poliția, Jandarmeria sau alte servicii vitale.
Criza de la Cernavodă este direct legată de seceta severă și de debitul extrem de scăzut al Dunării. Apa fluviului este esențială pentru sistemul de răcire al centralei, iar scăderea nivelului sub anumite praguri impune limitarea sau oprirea funcționării unităților nucleare.
Autoritățile au încercat în ultimele zile să mențină funcționarea Unității 2 prin intervenții hidrotehnice menite să direcționeze o cantitate suplimentară de apă către zona centralei. În urma acestor operațiuni, aproximativ 50 de metri cubi de apă pe secundă au fost redirecționați către Cernavodă, ceea ce a permis prelungirea temporară a funcționării reactorului. Efectul însă nu s-a dovedit suficient de durabil.
Situația hidrologică rămâne critică. Apele Române estimează că debitele Dunării la intrarea în țară se află la valori extrem de scăzute, în jurul a 1.400 mc/s, iar creșteri mai importante ale debitelor ar putea apărea abia după 24–26 august, dacă evoluția hidrologică va permite acest lucru.
Pentru sistemul energetic românesc, oprirea Unității 2 reprezintă o provocare importantă, deoarece centrala de la Cernavodă asigură o parte semnificativă din producția națională de electricitate. Pierderea temporară a aproximativ 700 MW trebuie compensată printr-o combinație de producție internă, importuri și măsuri de echilibrare a consumului.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
