România a emis o alertă timpurie către Comisia Europeană din cauza situației energetice. Dunărea a ajuns aproape de pragul critic pentru Cernavodă
Seceta hidrologică severă și canicula pun presiune tot mai mare pe sistemul energetic național. Debitul Dunării este aproape de pragul critic pentru funcționarea în siguranță a pompelor de răcire de la CNE Cernavodă, după ce Unitatea 1 a fost deja deconectată. Ministerul Energiei a transmis, vineri, o alertă timpurie Comisiei Europene și autorităților competente din statele membre.
Situația energetică a României a intrat într-o etapă de monitorizare sporită, pe fondul combinației dintre seceta hidrologică severă, temperaturile extreme și creșterea consumului de energie electrică.
Ministerul Energiei a emis astazi o alertă timpurie adresată Comisiei Europene și autorităților competente din statele membre ale Uniunii Europene, în baza Regulamentului (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice.
Potrivit autorităților, în acest moment nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate, însă evoluția condițiilor hidrologice și meteorologice reprezintă un risc pentru funcționarea Sistemului Energetic Național.
Dunărea, aproape de pragul critic pentru Cernavodă
Problema principală este reprezentată de debitul extrem de redus al Dunării. În contextul secetei hidrologice severe, nivelurile și debitele fluviului au scăzut semnificativ, iar situația din sectorul Cernavodă a devenit critică.
Condițiile hidrologice nefavorabile au dus deja la deconectarea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, în data de 28 iulie 2026.
Acum, autoritățile avertizează că menținerea sau accentuarea condițiilor nefavorabile poate duce și la indisponibilizarea Unității 2, cu efecte asupra funcționării Sistemului Electroenergetic Național.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Energiei, debitul Dunării se apropie de pragul critic de exploatare în siguranță a pompelor de răcire ale centralei nucleare.
Este vorba despre nivelul la care, în conformitate cu procedurile de siguranță nucleară, unitățile nucleare trebuie oprite.
Prognozele realizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru luna august indică un scenariu extrem de nefavorabil.
Pentru luna august 2026 este estimat un debit mediu de aproximativ 1.600 m³/s, în timp ce debitul minim prognozat ar putea coborî până la 1.400 m³/s.
Pentru Dunăre, asemenea valori reprezintă o situație hidrologică severă și pun presiune inclusiv asupra infrastructurii energetice care depinde de disponibilitatea apei pentru procesele de răcire.
Canicula amplifică problema
Situația este complicată și de valul de căldură care afectează România. Administrația Națională de Meteorologie a emis, începând din 30 iulie, mai multe avertizări succesive de caniculă.
Cea mai severă situație s-a înregistrat în vestul țării, unde a fost emis cod roșu începând cu 2 august. În data de 3 august, ANM a emis o informare meteorologică pentru perioada 3–7 august privind un val de căldură caracterizat prin temperaturi extreme, disconfort termic ridicat și nopți tropicale.
Autoritățile estimează că temperaturile ridicate vor avea un efect direct asupra consumului de energie electrică.
În condițiile caniculei, România se confruntă cu o creștere semnificativă a consumului de energie electrică, în special în intervalul de vârf al serii.
Potrivit estimărilor Ministerului Energiei, consumul ar putea ajunge la 7.800–8.000 MW la vârful de seară. Prin comparație, înainte de instalarea valului de căldură, consumul era de aproximativ 7.000 MW.
Creșterea este determinată în principal de utilizarea intensă a instalațiilor de climatizare și răcire. Astfel, exact în perioada în care producția unor capacități energetice poate fi afectată de condițiile hidrologice și meteorologice, necesarul de energie al populației și al economiei crește.
În acest context, Ministerul Energiei a activat mecanismul european de avertizare timpurie. În baza articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/941, România a notificat Comisia Europeană și autoritățile competente din statele membre cu privire la situația existentă.
Alerta timpurie nu înseamnă că România se confruntă deja cu o criză energetică sau că alimentarea cu energie a populației este în pericol.
Este, în primul rând, un mecanism de informare și coordonare europeană care permite autorităților să pregătească măsuri în cazul în care situația se deteriorează.
Ministerul Energiei precizează că, în acest moment, nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate.
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Energiei, situația de alertă timpurie va fi menținută până când condițiile meteorologice și hidrologice se vor îmbunătăți.
Un criteriu esențial îl reprezintă creșterea nivelului Dunării până la valori care să permită funcționarea în condiții de siguranță a Unității 2 de la Cernavodă. Autoritățile estimează că alerta nu va fi ridicată mai devreme de 15 august 2026, în funcție de evoluția prognozelor meteorologice și hidrologice.
Însă alerta transmisă Comisiei Europene arată că România tratează evoluția secetei hidrologice și a consumului de energie drept un risc care necesită monitorizare și pregătire la nivel european.
Următoarele zile vor fi decisive, în special în funcție de evoluția debitului Dunării și de temperaturile prognozate pentru a doua jumătate a lunii august.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
