România a operaționalizat sistemul anti-dronă Merops. Noua tehnologie bazată pe inteligență artificială întărește apărarea spațiului aerian național

România a operaționalizat sistemul anti-dronă Merops. Noua tehnologie bazată pe inteligență artificială întărește apărarea spațiului aerian național

Armata României a integrat oficial în dispozitivul său de apărare sistemul anti-dronă Merops, o tehnologie de ultimă generație pusă la dispoziție de Statele Unite ale Americii în cadrul Parteneriatului Strategic dintre cele două țări. După parcurgerea etapelor de testare, evaluare și validare operațională, sistemul a devenit funcțional și este utilizat pentru detectarea și contracararea amenințărilor generate de aeronavele fără pilot care evoluează la joasă altitudine.

Operaționalizarea Merops vine într-un context regional marcat de creșterea utilizării dronelor militare și a sistemelor aeriene fără pilot în proximitatea flancului estic al NATO, inclusiv în zona Mării Negre și la granițele României. În ultimii ani, mai multe incidente provocate de drone rusești căzute pe teritoriul României au determinat autoritățile să accelereze dezvoltarea capabilităților de supraveghere și apărare anti-UAS (Unmanned Aircraft Systems).

Ce este sistemul Merops

Merops este un sistem modern de tip Counter-UAS (C-UAS), proiectat pentru detectarea, identificarea, urmărirea și neutralizarea dronelor de mici dimensiuni. Spre deosebire de sistemele clasice de apărare antiaeriană, concepute pentru interceptarea avioanelor sau rachetelor, Merops este specializat în combaterea amenințărilor reprezentate de drone comerciale modificate, drone kamikaze și alte platforme aeriene fără pilot care zboară la altitudini reduse.

Sistemul utilizează o combinație de radare, senzori electro-optici și în infraroșu, echipamente de comandă-control și algoritmi avansați de inteligență artificială care permit identificarea automată a țintelor și evaluarea nivelului de amenințare.

CITESTE SI: După incidentul dronei rusești de la Galați, Italia trimite militari și avioane de luptă în România

Una dintre particularitățile sale este capacitatea de a funcționa chiar și în condiții de bruiaj electronic intens, situație întâlnită frecvent pe câmpurile de luptă moderne. Algoritmii AI permit sistemului să continue urmărirea și interceptarea țintei chiar și atunci când comunicațiile radio sau semnalele GPS sunt perturbate.

Drone interceptoare în locul rachetelor scumpe

Elementul central al sistemului Merops este drona interceptoare „Surveyor”, lansată de pe platforme mobile care pot fi instalate inclusiv pe vehicule ușoare sau camionete militare.

După identificarea unei amenințări, drona interceptoare este lansată și poate urmări ținta utilizând senzori radar, semnătura termică sau emisiile radio ale acesteia. În funcție de situație, interceptarea se poate realiza prin impact direct cu ținta sau prin detonarea unei încărcături de proximitate.

Specialiștii consideră că principalul avantaj al Merops este raportul cost-eficiență. În timp ce interceptarea unei drone cu sisteme clasice poate necesita lansarea unor rachete care costă sute de mii de euro, fiecare interceptor Merops are un cost estimat de aproximativ 15.000 de dolari, cu perspective de reducere semnificativă pe măsură ce producția se extinde.

Acest aspect este esențial în contextul proliferării dronelor ieftine utilizate în conflictele moderne, unde utilizarea unor sisteme de apărare extrem de costisitoare nu este întotdeauna sustenabilă din punct de vedere economic.

Testat în Ucraina și pe flancul estic al NATO

Merops nu este un sistem experimental. Potrivit informațiilor disponibile în mediul de securitate occidental, tehnologia a fost testată și utilizată în Ucraina împotriva dronelor de tip Shahed și a altor platforme aeriene fără pilot folosite de forțele ruse. Experiența acumulată în conflictul din Ucraina a contribuit la perfecționarea algoritmilor de interceptare și la adaptarea sistemului pentru condițiile reale de luptă.

În noiembrie 2025, sistemul a fost demonstrat de forțele americane, române și poloneze în cadrul unor exerciții desfășurate în Polonia, fiind ulterior introdus progresiv în arhitectura de apărare a NATO pe flancul estic. România și Polonia au fost printre primele state aliate care au primit această capabilitate.

În România, testele au avut loc la poligonul Capu Midia, unde au fost evaluate atât dronele interceptoare, cât și radarele, senzorii și sistemele de război electronic asociate. Rezultatele au permis validarea operațională și introducerea în serviciu a sistemului.

Un nou strat de protecție pentru spațiul aerian românesc

Oficialii militari subliniază că Merops nu înlocuiește sistemele clasice de apărare antiaeriană, precum Patriot, Hawk sau alte mijloace aflate în dotarea Armatei României. Rolul său este de a completa arhitectura existentă și de a crea un nou strat defensiv împotriva amenințărilor de mici dimensiuni.

În practică, Merops poate proteja infrastructuri critice, baze militare, aeroporturi, obiective energetice sau zone de frontieră împotriva incursiunilor realizate de drone individuale sau grupuri de drone.

Integrarea sa în sistemul de apărare național contribuie la creșterea capacității de reacție a Armatei României și la consolidarea securității populației în contextul unui mediu strategic din ce în ce mai complex și imprevizibil.

Operaționalizarea Merops reprezintă astfel unul dintre cei mai importanți pași realizați în ultimii ani pentru dezvoltarea capabilităților românești de apărare anti-dronă și confirmă orientarea către tehnologii bazate pe inteligență artificială, automatizare și răspuns rapid la amenințările emergente ale războiului modern.