România ar putea trece printr-o reformă administrativă majoră, prima de asemenea amploare după reorganizarea din perioada comunistă. Guvernul pregătește un program prin care sute de comune și orașe mici ar putea să își unească administrațiile, în schimbul unor stimulente financiare și al unor fonduri suplimentare pentru investiții.
Potrivit programului de guvernare, 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori sunt vizate cu prioritate de această măsură. Autoritățile susțin că reforma ar putea contribui la reducerea cheltuielilor administrative și la îmbunătățirea serviciilor publice.
Comasarea localităților ar urma să fie voluntară
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat că reforma va fi construită pe principiul comasării voluntare. Astfel, localitățile care decid să își unească administrațiile ar putea beneficia de sprijin financiar pentru proiecte de infrastructură și dezvoltare locală.
Oficialul a atras atenția că unele administrații mici se confruntă cu dificultăți financiare, iar veniturile insuficiente le limitează capacitatea de a realiza investiții importante pentru comunitate.
„Nu mai putem funcționa cu localități de 70 de locuitori”, a declarat ministrul, într-o intervenție la Antena 3 CNN, referindu-se la necesitatea reorganizării administrației locale.
Planul Guvernului nu presupune însă desființarea automată a tuturor celor 429 de unități administrativ-teritoriale. Acestea reprezintă localitățile care ar putea beneficia cu prioritate de finanțare dacă aleg să participe la procesul de comasare.
Ce s-ar schimba pentru locuitori
În cazul unei fuziuni administrative, două sau mai multe comune ar putea ajunge să funcționeze cu o singură primărie, un singur primar și un singur consiliu local.
Autoritățile mizează pe reducerea cheltuielilor de funcționare și folosirea banilor economisiți pentru investiții în drumuri, rețele de apă și canalizare, școli și alte servicii necesare comunităților.
Programul prevede și posibilitatea menținerii unor puncte locale de servicii publice, astfel încât cetățenii să poată rezolva anumite probleme administrative fără să fie nevoiți să se deplaseze până la sediul central al noii administrații.
O altă variantă luată în calcul este asocierea administrativă. În acest scenariu, localitățile și-ar păstra identitatea și statutul, dar ar putea utiliza în comun anumite servicii, precum contabilitatea, achizițiile publice sau pregătirea proiectelor pentru obținerea finanțărilor europene.
Reforma ar putea aduce bani pentru investiții
Potrivit planului prezentat de Ministerul Dezvoltării, localitățile care acceptă comasarea ar urma să beneficieze, pentru o perioadă determinată, de bonusuri pentru investiții și de facilități menite să încurajeze reorganizarea.
Guvernul susține că o administrație mai bine organizată ar putea gestiona mai eficient resursele publice și ar avea o capacitate mai mare de a atrage fonduri pentru proiecte locale.
Cu toate acestea, rezultatele vor depinde de modul în care va fi aplicată reforma, de costurile reorganizării și de felul în care vor fi asigurate serviciile pentru locuitorii din satele și comunele implicate.
Când ar putea începe schimbările
Programul „START Reforma Administrativă” urmează să creeze cadrul legislativ pentru asocierea și comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale. Procesul va trebui să respecte procedurile legale și mecanismele democratice de consultare a comunităților.
Deocamdată, anunțul nu înseamnă că sute de localități vor dispărea imediat de pe harta României. Reforma propusă vizează, într-o primă etapă, încurajarea administrațiilor mici să colaboreze sau să fuzioneze, în schimbul unor beneficii financiare.
Dacă planul va fi pus în aplicare, România ar putea începe una dintre cele mai importante reorganizări ale administrației locale din ultimele decenii, cu efecte directe asupra primăriilor, bugetelor locale și modului în care sunt furnizate serviciile publice.
