România recuperează parțial fonduri din PNRR, dar pierde aproape 460 de milioane de euro din cauza reformelor întârziate
Evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aduce vești mixte pentru România: o parte semnificativă din fondurile suspendate a fost recuperată, însă pierderile rămân consistente din cauza întârzierilor și deficiențelor în implementarea reformelor.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate. Cu toate acestea, statul pierde definitiv 458,7 milioane de euro, ca urmare a neîndeplinirii corespunzătoare a unor jaloane esențiale.
„Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Reformele trebuiau să fie deja implementate corect la momentul depunerii, în decembrie 2023”, a declarat ministrul.
Recuperări importante, dar insuficiente
Unul dintre cele mai sensibile dosare a fost cel privind pensiile speciale. Din cele 231 de milioane de euro suspendate inițial, România a reușit să recupereze 166 de milioane.
„A fost un dosar extrem de complicat, cu șase amânări la Curtea Constituțională. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan a fost decisivă”, a precizat Pîslaru, subliniind că adoptarea Legii nr. 24/2026 a permis deblocarea parțială a fondurilor.
În ceea ce privește guvernanța companiilor de stat, prin reforma AMEPIP, România a recuperat 132 de milioane de euro din totalul de 330 de milioane suspendate.
„Această instituție trebuie să garanteze că firmele statului sunt conduse profesionist, nu pe criterii politice. Fără această reformă, pierdem credibilitate și bani”, a adăugat ministrul.
Pierderi majore în energie și transporturi
Situația este mult mai problematică în sectorul energetic. Pentru companiile de stat din energie, România pierde 180 de milioane de euro, reușind să recupereze doar 48 de milioane.
Comisia Europeană a identificat probleme grave: numiri politice, proceduri netransparente și lipsa unor criterii clare de performanță.
Un tablou similar apare și în transporturi. Pentru companii precum CNAIR, CFR sau Metrorex, România pierde 15,4 milioane de euro, recuperând doar 4,5 milioane.
„Nu poți cere fonduri europene și, în același timp, să mimezi reformele. Bruxelles-ul cere profesionalism real, nu formal”, a afirmat Pîslaru.
Responsabilitatea politică și costul pentru cetățeni
Ministrul a fost tranșant în privința responsabilității pentru aceste pierderi, indicând către clasa politică.
„Fiecare politician care a blocat reformele de teamă să nu-și piardă privilegiile poartă o parte din vină. Fiecare numire pe criterii de relații, nu de competență, ne costă bani reali”, a spus acesta.
În final, impactul se resimte direct asupra cetățenilor.
„Noi toți plătim pentru aceste eșecuri. Sunt bani pierduți care ar fi putut finanța dezvoltarea României. Poate data viitoare vom înțelege costul real al lipsei de reformă”, a concluzionat ministrul.
Evaluarea Comisiei Europene evidențiază, încă o dată, că accesarea fondurilor europene este strâns legată de implementarea unor reforme autentice și sustenabile, nu doar asumate pe hârtie, ci aplicate în practică.
