După ani de controverse, reclamații din partea fermierilor din Iași, Vaslui, Prahova, Vrancea și Buzău, dar și a lipsei de transparență instituțională, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) a fost suspendat oficial. Prin Ordinul nr. 300 din 26 iulie 2024, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a oprit lansările de rachete și a plasat infrastructura operațională în regim de pază și conservare.
Decizia vine pe fondul expirării Hotărârii de Guvern care reglementa funcționarea SNACP și a lipsei unui nou act normativ, obligatoriu la fiecare 15 ani, potrivit legii. Fără o reglementare actualizată, continuarea activității este ilegală, afirmă oficialii din MADR
Potrivit unui răspuns oferit de Ministerul Agriculturii, nicio unitate de lansare antigrindină nu a fost omologată până în prezent, deși toate au funcționat în regim pilot.
Conform cadrului legal actual, unitățile lansare antigrindină ar fi trebuit să beneficieze de finanțare publică timp de 5 ani, urmând ca ulterior costurile să fie preluate de fermierii beneficiari. Din cauza lipsei omologării tehnice, termenul de 5 ani nu a fost declanșat oficial, generând confuzie în ceea ce privește finanțarea.
Un alt punct nevralgic evidențiat de minister este absența unui studiu de impact independent și comprehensiv privind eficiența reală a intervențiilor antigrindină. „Decizia de suspendare temporară a activitātii SNACP este una legal necesară și justificată de lipsa unui cadru normativ actualizat, de disfuncționalitățile în omologarea unităţilor de lansare şi de absența unei evaluări riguroase a performanței sistemului… Fără o evaluare științifică solidă, nu putem fundamenta în mod responsabil decizii de extindere sau continuare a sistemului”, a transmis Ministrul Agriculturii.
În plus, susțin cei din minister, majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Vest, inclusiv Germania, Franta, Austria, Elvetia, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, au renunţat la sistemele de rachete antigrindina, invocand eficiența scăzută, riscurile de mediu sau disponibilitatea unor metode alternative, de exemplu generatoare terestre care dispersează iodură de argint în atmosferă prin ardere controlată.
Pentru ca sistemul antigrindină, aflat în conservare din septembrie 2024, să poată fi reluat, Ministerul Agriculturii propune adoptarea unei noi hotărâri de Guvern pentru 15 ani, revizuirea regimului de finanțare al unităților, definirea unui cadru clar de omologare tehnică, lansarea unui studiu de impact național, în parteneriat cu institute de cercetare. „Siguranța alimentară și protecția fermierilor rămân priorități majore pentru noi, dar nu putem continua un model costisitor și insuficient fundamentat științific. Ne dorim o tranziție către soluții moderne, sustenabile și conforme cu reglementările europene”, a transmis Ministerul Agriculturii.
Antigrindina consuma anual, doar la Iași, rachete în valoare de peste 600 mii de euro!
În iunie 2024, România avea 106 Puncte de lansare a rachetelor antigrindină, operate din șase centre de comandă. Acestea acopereau aproape 25% din suprafața agricolă, o zonă considerată insuficientă de agricultori, mai ales în anii cu vreme extremă.
Pe lângă aceste Puncte de lansare operaționale, Gupurile de Combatere Satu Mare, Suceava-Botoșani și Dăbuleni se aflau în diferite faze de construcție. Urmau Grupurile de combatere Dâmbovița-Argeș, Giurgiu, Movileni și Matca.
La Iași, Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iași are două grupuri: Cotnari – cu 12 Puncte de lansare, și Huși – cu 4 Puncte lansare și un radar dedicat.
Cele 16 Puncte lansare protejau aproximativ 370.000 de hectare, cu o utilizare anuală de aproximativ 400 de rachete antigrindină, la un cost de peste 1.500 de euro pe rachetă.
În medie, în România, erau folosite în jur de 4.000 de rachete pe an.
Racheta folosită conținea o capsă pirotehnică și iodură de argint. Aceasta era lansată în nori, iar în cădere se elibera substanța care „spărgea” particulele de gheață. Teoretic, în loc să cadă grindina, apărea ploaia, iar mecanismul se autodistrugea înainte să ajungă la sol, fără explozie.
