Un proiect ANCOM, retras de Bolojan, provoacă un scandal politic. O recepție de lobby pentru 1.000 de delegați în Qatar a fost blocată în ultima ședință a Guvernului
Un proiect de hotărâre de guvern privind alocarea a 860.000 de lei din bugetul ANCOM pentru susținerea candidaturii României la Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) a declanșat un schimb dur de acuzații între fostul premier Ilie Bolojan și vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu.
Bolojan susține că instituția intenționa să cheltuiască aproximativ 200.000 de euro pentru activități de protocol în Qatar, în timp ce Popescu afirmă că banii erau destinați unui obiectiv strategic al României și îl acuză pe fostul șef al Guvernului că a sabotat candidatura țării.
Disputa vizează atât oportunitatea cheltuirii banilor publici pentru activități de diplomație și lobby, cât și importanța reprezentării României într-o organizație internațională care coordonează domeniul telecomunicațiilor.
În centrul controversei se află o întrebare: cât de justificată este alocarea unor sume importante pentru promovarea unei candidaturi internaționale și cine trebuie să decidă dacă asemenea cheltuieli sunt necesare?
Ilie Bolojan: „ANCOM se pregătea să «spargă» aproape 200.000 de euro”
Ilie Bolojan a declarat că proiectul privind cheltuielile de protocol ale ANCOM a apărut pe ordinea de zi a ultimei ședințe de guvern pe care a condus-o fără să fi fost informat în prealabil despre conținutul acestuia.
Fostul premier susține că a observat proiectul abia după ce a analizat ordinea de zi și că a decis să îl retragă, considerând nejustificate cheltuielile propuse pentru activitățile organizate în țările arabe.
„La ultima ședință de guvern – fără să fiu anunțat – a apărut pe ordinea de zi un proiect de hotărâre care stabilea cheltuielile de protocol pe care ANCOM le va face. În fapt, ANCOM se pregătea să «spargă» – ca să folosesc un semi-argou, aproape 200.000 de euro pe niște activități de protocol în țările arabe, ca cineva din conducerea ANCOM să fie ales în conducerea unei organizații internaționale”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta afirmă că titlul proiectului nu i-a atras inițial atenția asupra scopului real al cheltuielilor, însă, după ce a analizat documentul, a decis să îl scoată de pe ordinea de zi.
„Nu m-a anunțat nimeni nimic. Când am văzut un titlu care masca ceva, m-am uitat peste, și când am văzut asta, am scos de pe ordinea de zi. Pentru asta m-am trezit cu niște postări ale vicepreședintelui ANCOM, foarte deranjat că nu am dat drumul acestei cheltuieli. Probabil că noul guvern, mai înțelegător, o va lua din nou în calcul. Sper să nu-i dea drumul”, a conchis liberalul.
Declarațiile sale au fost urmate de o reacție vehementă din partea lui Pavel Popescu, vicepreședintele ANCOM, care a prezentat o versiune diferită a situației și a susținut că retragerea proiectului pune în pericol eforturile diplomatice făcute pentru obținerea unui nou mandat al României în Consiliul UIT.
Pavel Popescu: „Candidatura este a României, nu a unei persoane”
Vicepreședintele ANCOM îl acuză pe fostul premier că a prezentat în mod eronat scopul proiectului și că a confundat candidatura României cu o eventuală candidatură individuală a unui membru al conducerii autorității de reglementare.
Într-o amplă reacție publică, Pavel Popescu a explicat rolul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, și importanța pe care o atribuie reprezentării României în Consiliul acesteia.
UIT, înființată în 1865, coordonează la nivel internațional resursele de spectru radio și orbitele sateliților și contribuie la elaborarea standardelor tehnice care permit interconectarea rețelelor și a tehnologiilor de comunicații. Consiliul organizației supraveghează activitățile acesteia între conferințele plenipotențiarilor, contribuind la stabilirea priorităților strategice și la coordonarea programelor de lucru.
Potrivit lui Popescu, România urmărește obținerea celui de-al nouălea mandat consecutiv în acest organism, iar candidatura este una națională, susținută prin colaborarea mai multor instituții ale statului.
„România candidează pentru al nouălea mandat consecutiv la Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (PP-26)”, a explicat vicepreședintele ANCOM.
Acesta a subliniat că România concurează pentru unul dintre cele cinci locuri alocate Regiunii C, alături de alte șapte state: Cehia, Polonia, Bulgaria, Azerbaidjan, Federația Rusă, Kazahstan și Uzbekistan.
„Repet, candidatura este a României, nu a unei persoane. De-a lungul următorilor patru ani, reprezentarea va fi făcută, în funcție de specificitatea subiectelor discutate în Consiliu, de către mai mulți miniștri din Guvernul României, cu portofolii diferite”, a transmis Pavel Popescu.
El susține că proiectul de hotărâre de guvern a fost în consultare publică încă din 29 septembrie și că suma inițială propusă de ANCOM a fost de 160.000 de euro, nu de aproximativ 200.000 de euro, așa cum a afirmat Ilie Bolojan.
„ANCOM a propus alocarea sumei de 860.000 de lei, din bugetul propriu, fără impact în bugetul Guvernului, pentru susținerea candidaturii României (obținerea celui de-al nouălea mandat consecutiv) la Consiliul ITU. Candidatura este a ROMÂNIEI, nu a unei persoane!”, a insistat vicepreședintele instituției.
Ce cheltuieli erau prevăzute pentru evenimentul din Qatar
Potrivit explicațiilor oferite de Pavel Popescu, suma de 860.000 de lei urma să acopere activități de promovare a candidaturii României în cadrul evenimentului internațional organizat în Qatar.
Planul ar fi inclus organizarea unui eveniment cultural, a unei recepții pentru aproximativ 1.000 de delegați, transportul și oferirea unor cadouri simbolice, amenajarea spațiului și contractarea serviciilor necesare într-o țară străină.
Popescu susține că asemenea activități sunt practici utilizate și de alte state candidate, care își promovează candidaturile prin întâlniri și evenimente diplomatice.
Vicepreședintele ANCOM a mai susținut că bugetele unor state contracandidate sunt considerabil mai mari decât suma solicitată de România și că pregătirile necesare organizării evenimentelor într-un interval scurt au devenit dificile după retragerea proiectului.
Popescu a criticat decizia lui Bolojan, afirmând că aceasta ar fi afectat eforturile diplomatice depuse în ultimul an.
„În ultima ședință de guvern pe care a condus-o, prezentând o realitate falsă, Ilie Bolojan a retras în ultimul moment de pe ordinea de zi proiectul de HG, sabotând cu bună știință eforturile diplomatice enorme făcute în ultimul an pentru candidatura României în Consiliul ITU”, a acuzat vicepreședintele ANCOM.
Acesta a adăugat că proiectul ar fi beneficiat de toate avizele necesare, inclusiv de avize din partea a doi miniștri liberali. Acuzațiile privind motivele retragerii și efectele acesteia reprezintă însă poziția lui Pavel Popescu și nu demonstrează, prin ele însele, că decizia fostului premier a avut ca scop sabotarea candidaturii.
Replica Ioanei Dogioiu: „Să nu mințim”
În disputa publică a intervenit și Ioana Dogioiu, fost purtător de cuvânt al Guvernului, care a contestat mai multe dintre afirmațiile lui Pavel Popescu.
Aceasta a susținut că vicepreședintele ANCOM ar fi urmărit aprobarea unei cheltuieli de aproximativ 860.000 de lei pentru o recepție în Qatar, cu program artistic și cadouri de protocol, și a ironizat argumentele prezentate în apărarea proiectului.
„Supărat că și-a ratat pohta ce a pohtit din bani publici, dl Pavel Popescu, șeful adjunct nesinecurist al ANCOM, minte cum respiră. Nu ca ar fi prima dată”, a scris Ioana Dogioiu.
Fosta purtătoare de cuvânt a Guvernului a contestat și comparația făcută de Popescu între fondurile solicitate pentru candidatura la Consiliul UIT și suma aprobată pentru participarea României la evenimentele organizate în marja Summitului Francofoniei din Cambodgia.
Potrivit acesteia, hotărârea privind participarea României la Summitul Francofoniei fusese adoptată pe 11 septembrie, nu în ultima ședință a guvernului condus de Bolojan.
Dogioiu a mai afirmat că suma respectivă fusese redusă de la nivelul solicitat inițial de Ministerul Culturii și că banii erau destinați amenajării pavilionului României la Satul Francofoniei și participării unor artiști români, prin intermediul ARTEXIM.
„Banii nu sunt alocați pentru chermeze, cadouri sau vreo candidatură, ci pentru participarea la Village de la Francophonie (Satul Francofoniei) în marja celei de-a XX-a ediții a Summitului Francofoniei. Mai precis, suma este destinată pavilionului României, inclusiv deplasarea acolo a unor artiști români”, a precizat aceasta.
În opinia Ioanei Dogioiu, cele două situații nu pot fi comparate în termenii prezentați de vicepreședintele ANCOM, întrucât cheltuielile aveau destinații diferite.
Pavel Popescu invocă precedentul din 2018
Într-o nouă reacție, Pavel Popescu a revenit asupra acuzațiilor și a susținut că finanțarea candidaturii României la Consiliul UIT nu reprezintă o premieră.
Vicepreședintele ANCOM a invocat Hotărârea de Guvern nr. 757 din 20 septembrie 2018, despre care afirmă că a permis alocarea a 842.000 de lei pentru susținerea candidaturii României la Consiliul UIT, în cadrul conferinței desfășurate la Dubai.
Potrivit lui Popescu, suma propusă în prezent este apropiată de cea utilizată în urmă cu opt ani, în condițiile în care costurile organizării unor evenimente internaționale ar fi crescut între timp.
„În anul 2018, când România a candidat pentru al șaptelea mandat consecutiv în Consiliul ITU, în Dubai, ANCOM a plătit pentru susținerea candidaturii suma de 842.000 lei, cu doar 18.000 de lei mai puțin decât propusesem noi prin HG-ul depus inițial. La opt ani distanță, pentru același obiectiv, când costurile nu s-au dublat, ci s-au triplat, am încercat să propunem un buget mai mult decât decent, aproape identic, pentru atingerea acestui obiectiv de țară”, a afirmat acesta.
Popescu a susținut și că demersul a fost realizat în colaborare cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, cu informarea Ministerului Afacerilor Externe, și că la evenimentul din Qatar fuseseră invitați reprezentanți ai comisiilor parlamentare de specialitate.
El a cerut unor foști și actuali oficiali să confirme public că susținerea candidaturii României la Consiliul UIT reprezintă un obiectiv național, nu un demers în interesul unei singure persoane.
„Postările pe care le-am făcut zilele acestea nu sunt despre vreo luptă politică, despre ideologii, partide, persoane sau excursii pe banii statului. Sunt despre prezentarea corectă a faptelor, a datelor, despre adevăr”, a mai transmis vicepreședintele ANCOM.
În același mesaj, Popescu l-a acuzat pe fostul premier de iresponsabilitate politică și a susținut că, în ultimii 32 de ani, niciun șef de guvern nu ar fi politizat sau blocat în acest mod candidatura României pentru un mandat în Consiliul UIT.
Un nou proiect, de 50.000 de euro, depus de ANCOM
După retragerea proiectului inițial, Pavel Popescu a anunțat că ANCOM a depus o nouă hotărâre de guvern, prin care solicită o sumă mult mai mică, de aproximativ 50.000 de euro.
Potrivit acestuia, banii ar urma să fie utilizați pentru organizarea unei recepții simple, la care să participe aproximativ 1.000 de delegați, eveniment prezentat drept singura activitate de lobby pe care România ar mai putea să o organizeze în Qatar în sprijinul candidaturii.
„Ce am mai putut face în ultimul moment: am depus ieri un nou HG, care sperăm că va intra în ședința de guvern de săptămâna viitoare, HG ce va aloca suma de doar 50.000 de euro pentru o recepție extrem de simplă, pentru 1.000 de delegați, recepție pe care sperăm să o putem organiza și care va reprezenta singurul eveniment de lobby al României în Qatar”, a precizat vicepreședintele ANCOM.
Aprobarea noului proiect nu este însă garantată. Pentru a putea fi stabilit dacă suma va fi alocată și dacă evenimentul va avea loc, este necesară verificarea deciziei Guvernului și a formei finale a actului normativ.
Cât de important este Consiliul UIT pentru România?
Miza disputei depășește conflictul dintre doi oficiali și privește modul în care statul român își promovează interesele în organizațiile internaționale.
Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor are un rol important în coordonarea activităților organizației, în planificarea strategică și în supravegherea programelor și a bugetului acesteia. Obținerea unui mandat poate oferi României un cadru suplimentar pentru participarea la deciziile internaționale din domeniul comunicațiilor.
Pavel Popescu susține că România a avut în trecut un rol important în cadrul organizației și că, în anul precedent, a deținut chiar președinția Consiliului UIT. El consideră că menținerea reprezentării țării în acest organism este un obiectiv strategic care ar trebui susținut indiferent de schimbările politice de la București.
Pe de altă parte, controversa ridică problema justificării și transparenței cheltuielilor de protocol. Faptul că o candidatură este una națională nu elimină obligația autorităților de a demonstra necesitatea fiecărei cheltuieli, de a prezenta documente justificative și de a evalua proporționalitatea costurilor în raport cu beneficiile urmărite.
În acest caz, trebuie diferențiate trei aspecte: legitimitatea candidaturii României, oportunitatea organizării unor evenimente diplomatice pentru susținerea acesteia și justificarea concretă a sumei propuse.
