Scandalul citostaticelor în România. Seful CNAS susține că există stocuri dar este contrazis de pacienți. Alexandru Rogobete cere demisia șefului CNAS
Disputa privind accesul bolnavilor de cancer la tratament escaladează după declarațiile președintelui CNAS, Horațiu Moldovan, care a afirmat că în România nu există o criză a citostaticelor. Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete îi cere demisia sau demiterea, în timp ce Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer susține că există pacienți care nu își pot procura anumite medicamente.
Controversa a izbucnit după intervenția lui Horațiu Moldovan la Digi24. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a afirmat că a verificat situația împreună cu Ministerul Sănătății și că există stocuri de citostatice.
„Nu este o criză a citostaticelor”, a susținut șeful CNAS, precizând însă că există „anumite deficiențe de producție pentru anumite medicamente”. Potrivit acestuia, în astfel de situații există posibilitatea unor importuri de urgență.
Declarația a provocat însă reacții vehemente din partea pacienților și a unor politicieni.
Rogobete cere demisia sau demiterea lui Horațiu Moldovan
Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a cerut public demisia sau demiterea președintelui CNAS.
Rogobete îl acuză pe Moldovan că ar fi minimalizat problemele reale cu care se confruntă pacienții și susține că afirmațiile acestuia privind lipsa unei crize a citostaticelor sunt „iresponsabile”.
Fostul ministru afirmă că accesul la medicamente nu poate fi tratat ca o problemă imaginară și îi solicită, de asemenea, premierului Ilie Bolojan să explice poziția Guvernului în această dispută.
Potrivit lui Rogobete, responsabilitatea conducerii CNAS nu poate fi separată de situația concretă a pacienților care întâmpină dificultăți în procurarea tratamentelor.
Bolnavii de cancer îl contrazic pe șeful CNAS
Una dintre cele mai puternice reacții a venit din partea Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
Cezar Irimia, președintele FABC, a declarat că Horațiu Moldovan este „ori dezinformat, ori rău intenționat” și a anunțat că organizațiile de pacienți vor centraliza informațiile privind medicamentele care lipsesc din diferite zone ale țării.
„Noi, pacienții, ne-am săturat de minciună, de ipocrizie, de cinism”, a transmis reprezentantul pacienților, potrivit declarațiilor prezentate de Digi24.
Mesajul este important deoarece introduce o diferență esențială în această controversă: existența unor stocuri la nivel național nu înseamnă automat că fiecare pacient are acces efectiv și neîntrerupt la medicamentul de care are nevoie.
Horațiu Moldovan a explicat că problemele de producție reprezintă o cauză importantă a discontinuităților în aprovizionarea cu medicamente și că asemenea situații există și în alte state europene.
În opinia sa, însă, aceste probleme punctuale nu justifică folosirea termenului de „criză a citostaticelor”.
Această diferență de terminologie a devenit însă secundară pentru pacienții care se confruntă concret cu lipsa unui tratament.
Un pacient nu poate aștepta soluția administrativă
Pentru un pacient oncologic, o întrerupere a tratamentului poate însemna mult mai mult decât o problemă de aprovizionare sau o disfuncționalitate administrativă.
Scandalul are și o componentă politică evidentă. Alexandru Rogobete nu contestă doar declarațiile președintelui CNAS, ci critică și direcția în care este gestionat sistemul de sănătate.
Fostul ministru susține că Horațiu Moldovan a sprijinit anterior anumite politici privind medicamentele și accesul la tratament pe care el le consideră greșite și îl acuză că se opune unor reforme mai profunde ale sistemului de asigurări de sănătate.
Rogobete pune, de asemenea, sub semnul întrebării politicile privind finanțarea spitalelor și susține că reducerea finanțării unităților medicale mici ar putea pune presiune suplimentară asupra marilor spitale și centrelor de urgență.
CNAS: medicamentele și spitalele reprezintă cea mai mare presiune asupra bugetului
Controversa apare într-un moment în care CNAS avertizează asupra presiunilor asupra Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Casa a transmis recent că spitalele și medicamentele compensate reprezintă cea mai mare pondere a cheltuielilor fondului și că, în lipsa unor măsuri de remediere, pot apărea consecințe importante asupra sistemului.
„Din păcate, mesajele venite de la nivelul Guvernului cu privire la sustenabilitatea finanțării medicamentelor compensate în România au fost preluate și prezentate în spațiul public trunchiat, prin adevăruri parțiale, și au fost interpretate într-un registru politic care nu reflectă fondul problemei. Semnalul de alarmă pe care l-am prezentat premierului și pe care premierul l-a transmis ulterior în spațiul public este unul cât se poate de serios: dacă în următoarele luni nu intervenim asupra mecanismelor prin care sunt stabilite prețurile și rambursarea medicamentelor în România, riscăm să ajungem în situația în care sistemul de asigurări sociale de sănătate să nu mai poată susține necesarul de medicamente pentru pacienți. În ultimii 3–4 ani, România a alocat, an de an, aproximativ 5 miliarde de lei suplimentar pentru medicamente, însă această creștere uriașă a cheltuielilor a adus în tratament doar aproximativ 15.000–20.000 de pacienți noi anual. Această disproporție între creșterea finanțării și creșterea accesului pacienților la tratament este profund nesustenabilă și reprezintă o anomalie în raport cu ceea ce se întâmplă la nivel european. Nu putem continua în această direcție. Dacă perpetuăm același mecanism, fără o reformă reală a politicilor de pricing și rambursare, nu facem decât să amânăm problema și să o amplificăm. Iar într-un orizont foarte apropiat riscăm să ajungem într-un blocaj financiar care va afecta tocmai ceea ce avem obligația să protejăm: accesul pacienților la medicamente și continuitatea tratamentelor”, a spus Horatiu Moldovan.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
