Secretarul General al Guvernului despre listarea la bursa: „Statul pierde pe termen lung dividendele aferente pachetului vândut, fără niciun câștig compensatoriu!”
Propunerea vicepremierului Oana Gheorghiu privind listarea la bursă a unor companii de stat a stârnit reacții critice din interiorul Guvernului. Secretarul general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, susține că inițiativa ridică probleme serioase de procedură, logică economică și corelare cu angajamentele din PNRR.
Procedură contestată: „document introdus pe sub radar”
Prima critică vizează modul în care lista companiilor, printre care CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română a ajuns pe masa Guvernului.
Potrivit lui Oprea, documentul nu a fost discutat în cadrul comitetului tehnic responsabil, deși acesta este prezidat chiar de inițiatoare. Mai mult, ar fi fost introdus pe agenda ședinței de guvern chiar în dimineața acesteia, fără timp real pentru analiză.
Într-un context în care listarea la bursă presupune transparență și guvernanță corporativă, critica este directă: procedura ar fi fost exact opusul acestor principii.
Un alt punct central este legat de așa-numitul „jalon 443” din PNRR. Acesta prevede reforme pentru cel puțin trei companii din energie și transporturi până în august 2026.
Oprea susține însă că:
- lista prezentată public nu are legătură cu acest jalon;
- unele companii menționate nici măcar nu intră în domeniile vizate;
- termenul face listarea dificilă, un astfel de proces durând între 9 și 18 luni.
În schimb, România ar urma să propună restructurarea unor companii precum Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și ELCEN — deci o abordare diferită de listare.
Deficitul bugetar: soluție falsă
Ideea că listarea ar ajuta la reducerea deficitului bugetar este, potrivit criticilor, un mit. Conform metodologiei Eurostat (ESA 2010), veniturile din privatizări nu sunt considerate venituri bugetare curente. Ele nu reduc deficitul structural raportat la nivel european.
Mai mult, statul ar pierde pe termen lung dividendele generate de aceste companii — venituri constante care dispar odată cu vânzarea pachetelor de acțiuni.
Guvernanță corporativă: deja existentă în unele cazuri
Argumentul că listarea ar elimina sinecurile și ar aduce transparență este, de asemenea, pus sub semnul întrebării.
Companii precum Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz sunt deja listate la bursă și funcționează sub reguli stricte de raportare și guvernanță.
În aceste cazuri, vânzarea unor pachete suplimentare nu ar aduce beneficii structurale, ci doar ar diminua participația statului și, implicit, veniturile din dividende.
Critica finală este una de fond: fără analiză tehnică, fără corelare clară cu obiectivele din PNRR și fără dezbatere transparentă, o astfel de inițiativă riscă să fie percepută nu ca reformă, ci ca decizie politică ambalată ca urgență economică.
