Mai multe exporturi de cereale prin Constanța, dar mai puțini bani pentru fermierii români. Transporturile au crescut cu 40%, în timp ce prețurile oferite producătorilor au scăzut cu 17%
Atacurile asupra transportului maritim din Marea Neagră au schimbat semnificativ comerțul cu cereale din regiune. În timp ce Ucraina se confruntă cu blocarea principalelor rute de export, România și Bulgaria au preluat o parte din cererea internațională. Creșterea volumelor transportate prin porturile celor două țări nu se traduce însă automat în câștiguri pentru agricultori. Costurile mai mari de transport și asigurare pun presiune asupra prețurilor plătite producătorilor.
Pe baza datelor S&P Global, exporturile de grâu prin portul Constanța au crescut cu 40% în perioada iulie–octombrie 2026, ajungând la 3,88 milioane de tone. În aceeași perioadă, Bulgaria a înregistrat o creștere de 31%, până la 2,4 milioane de tone.
Evoluția vine în contextul în care porturile ucrainene de la Marea Neagră, prin care treceau anterior aproximativ 90% din exporturile agricole ale țării, au fost grav afectate de atacurile cu rachete și drone.
Mai multe cereale exportate, dar prețuri mai mici pentru fermierii români
Deși porturile din România și Bulgaria au devenit alternative pentru cumpărătorii din Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est, beneficiile economice sunt diminuate de riscurile de securitate din Marea Neagră.
Atacurile asupra navelor au provocat o creștere cu 14% a prețurilor FOB, care reflectă valoarea mărfurilor încărcate la bordul navelor în porturile de export.
În același timp, prețurile oferite fermierilor de depozitele de cereale din interiorul țării au scăzut cu 17% în România și cu 21% în Bulgaria.
Deși Bulgaria și România au beneficiat de pe urma redirecționării exporturilor de cereale ucrainene, aceste câștiguri sunt „compensate” de costuri logistice mai mari și de deteriorarea marjelor pentru producătorii agricoli locali.
Diferența dintre prețurile de export și cele primite de agricultori arată că o parte tot mai mare din valoarea cerealelor este absorbită de transport, asigurări și alte cheltuieli logistice.
Șase nave scufundate și peste 30 de marinari morți sau dispăruți
Situația de securitate din vestul Mării Negre s-a deteriorat puternic în ultimele luni. Sase nave comerciale s-au scufundat în urma unor atacuri cu drone numai în luna octombrie. Peste 30 de membri ai echipajelor au murit sau sunt în continuare dispăruți.
Unul dintre cele mai recente incidente a implicat nava de marfă Betul-8, care s-a răsturnat în apropierea coastelor Bulgariei, la aproximativ 40 de mile marine sud-est de Capul Kaliakra.
Nava plecase din România spre Egipt și transporta 3.000 de tone de grâu. Toți cei 12 membri ai echipajului au fost salvați. Nici Rusia, nici Ucraina nu și-au asumat responsabilitatea pentru atacurile respective. Mai mulți oficiali și experți din România și Bulgaria consideră însă că Moscova urmărește perturbarea transportului comercial din apropierea apelor ucrainene.
Escaladarea incidentelor a determinat Comisia Europeană să anunțe noi măsuri pentru securitatea navigației în Marea Neagră.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat alocarea a 10 milioane de euro pentru operațiunile de căutare și salvare desfășurate de autoritățile bulgare.
Alte 50 de milioane de euro sunt destinate înființării unui centru comun de securitate maritimă, care ar urma să fie operat de România și Bulgaria. Centrul va avea rolul de a monitoriza în timp real activitatea maritimă și de a îmbunătăți reacția autorităților la incidentele din regiune.
Comisia Europeană a subliniat și necesitatea unei cooperări mai strânse cu Turcia, care a încercat în repetate rânduri să obțină oprirea atacurilor asupra navelor comerciale.
Ucraina are nevoie să exporte peste 5 milioane de tone lunar, dar rutele alternative pot transporta doar jumătate
Blocarea porturilor ucrainene pune o presiune majoră asupra infrastructurii de transport din țările vecine. Potrivit ministrului ucrainean al Agriculturii, Taras Vysotskyi, rutele alternative prin Dunăre, pe cale ferată și pe șosele pot prelua aproximativ 2,5 milioane de tone de produse agricole lunar.
Necesarul Ucrainei depășește însă 5 milioane de tone pe lună, ceea ce înseamnă că actuala capacitate de transport este insuficientă. În plus, folosirea rutelor alternative generează costuri suplimentare de 50–70 de dolari pe tonă, care pot ajunge uneori la 80 de dolari.
Aceste cheltuieli sunt suportate în mare parte de fermierii ucraineni, prin reducerea prețurilor obținute pentru produsele agricole. Guvernul de la Kiev a solicitat partenerilor europeni un sprijin de aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru compensarea costurilor logistice suplimentare în actualul an de comercializare.
Peste 20.000 de vagoane blocate la frontierele Ucrainei
Creșterea transporturilor feroviare a provocat blocaje importante la granițele Ucrainei cu statele Uniunii Europene. Potrivit Căilor Ferate Ucrainene, la sfârșitul lunii octombrie peste 20.000 de vagoane de marfă erau acumulate pe rutele către frontierele vestice. Pe anumite trasee, timpul de așteptare depășea 20 de zile.
Cele mai mari blocaje au fost înregistrate la granițele cu Polonia și Slovacia. Problemele sunt provocate de capacitatea insuficientă a terminalelor de transbordare, diferențele dintre ecartamentele feroviare și infrastructura limitată a punctelor de frontieră.
Consecințele blocării exporturilor ar putea afecta și producția agricolă din anul următor. Ministrul ucrainean Taras Vysotskyi a avertizat că, dacă situația nu se îmbunătățește, până la 5 milioane de hectare de teren agricol ar putea să nu mai fie cultivate în 2027, din cauza lipsei banilor necesari pentru semințe, îngrășăminte și combustibil.
Autoritățile de la Kiev lucrează deja cu scenariul în care accesul deplin la porturile ucrainene de la Marea Neagră nu va fi restabilit înainte de 1 iulie 2027.
Pentru România, această situație înseamnă atât o creștere a importanței Portului Constanța și a rutelor de transport către Ucraina, cât și o presiune suplimentară asupra infrastructurii și a fermierilor autohtoni.
Datele arată că, deși volumul exporturilor de cereale prin Constanța a crescut considerabil, agricultorii români nu beneficiază în aceeași măsură de această evoluție, pe fondul scumpirii transportului și al riscurilor tot mai mari din Marea Neagră.











