Unul dintre cei mai slabi premieri ai României dă sfaturi „prețioase” de economie pe social media. În mandatul sau, România s-a împrumutat cu zeci de miliarde de lei și a ajuns la un litigiu de 600 de milioane de euro cu Pfizer
Din ciclul, usturoi n-a mâncat, gura nu-i miroase, Florin Cîțu a descoperit din nou problemele economiei românești. Fostul premier și ministru al Finanțelor publică pe Facebook analize despre inflație, dobânzi, deficit și datoria publică.
Analizele fostului premier pot fi discutate pe fond, iar unele dintre problemele semnalate de acesta sunt reale. Însă, înainte ca Florin Cîțu să le explice românilor cum ar trebui administrată economia, merită să ne amintim ce s-a întâmplat în perioada în care el însuși s-a aflat la conducerea Guvernului.
Datoria publică a crescut cu zeci de miliarde de lei în timpul mandatului său
La sfârșitul anului 2020, datoria guvernamentală era de aproximativ 499 de miliarde de lei. În noiembrie 2021, când Cîțu a părăsit funcția de premier, ajunsese la aproape 558 de miliarde de lei. Diferența este de aproximativ 59 de miliarde de lei.
Desigur, pandemia a presupus cheltuieli excepționale, iar creșterea datoriei nu poate fi pusă exclusiv în sarcina unei singure persoane. Dar Cîțu a fost premier și anterior ministru al Finanțelor, deci a avut un rol central în deciziile economice ale statului. Evoluția datoriei publice face parte din bilanțul pe care trebuie să și-l asume orice fost șef al Guvernului.
Dar poate cea mai costisitoare controversă asociată deciziilor din perioada Guvernului Cîțu este cea a vaccinurilor anti-COVID.
România riscă să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru vaccinuri Pfizer comandate, dar nepreluate
La 1 aprilie 2026, un tribunal din Bruxelles a decis în primă instanță că România trebuie să achite această sumă pentru dozele rămase în litigiu. Este vorba despre aproximativ 29 de milioane de doze, pe care autoritățile române au refuzat să le mai preia după ce necesarul de vaccinuri a scăzut. Hotărârea nu trebuie confundată cu o condamnare penală și nici cu stabilirea unei vinovății personale a fostului premier.
Totuși, dimensiunea financiară a cazului este greu de ignorat. Vorbim despre aproximativ 3 miliarde de lei, bani publici care ar putea fi direcționați către spitale, infrastructură sau alte servicii de care au nevoie cetățenii.
Documente prezentate public în iulie 2026 au readus în discuție rolul lui Cîțu în decizia de achiziție a vaccinurilor. Potrivit unei investigații publicate de Televiziunea Română, corespondența dintre autorități indică faptul că propunerea privind achiziția suplimentară a fost înaintată fostului premier. În paralel, persistă disputa dintre Cîțu și foștii oficiali din Ministerul Sănătății privind responsabilitatea pentru aceste contracte.
CITESTE SI: Florin Cîțu avertizează: România riscă recesiune în 2026. Critici și din partea lui Traian Băsescu
Nici ancheta penală privind achiziția vaccinurilor nu era închisă potrivit informațiilor publicate de DNA și relatate de presă în aprilie 2026. Cîțu s-a numărat printre persoanele puse sub urmărire penală în dosar. Acest fapt nu reprezintă o condamnare și nu permite prezentarea sa drept vinovat de o infracțiune. Dar arată că întrebările despre modul în care au fost luate deciziile de achiziție nu au dispărut.
Un alt capitol al mandatului său a fost criza politică din toamna anului 2021. Conflictul cu USR PLUS a dus la destrămarea coaliției, iar la 5 octombrie, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului a fost adoptată cu 281 de voturi. Executivul a fost demis într-un moment în care România se confrunta cu un val sever al pandemiei.
Cîțu a susținut atunci că guvernul său a crescut investițiile și a apărat politica economică adoptată. Aceste argumente fac parte, la rândul lor, din bilanțul mandatului și trebuie luate în calcul. Dar ele nu șterg nici creșterea datoriei, nici ruptura politică, nici întrebările privind achizițiile de vaccinuri.
Astăzi, fostul premier sustine că, „dacă guvernul are ca obiectiv bunăstarea românilor, atunci construiește bugetul pentru 2027 în jurul acestor măsuri: Reducerea TVA la 19%, reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, eliminarea supraimpozitării concediilor medicale, o singură contribuție la sănătate, calculată la venitul cel mai mare, fără contribuții pentru fiecare sursă de venit, eliminarea taxei pe stâlp, eliminarea plafonărilor de prețuri și a altor intervenții care distorsionează piața, eliminarea obligației de reautorizare a produselor și serviciilor deja autorizate într-un alt stat al UE, precum și a tuturor cerințelor naționale care dublează autorizările și reglementările europene”.
În teorie, măsurile sună bine dar, mai greu cu practica, în condițiile în care, Florin Cîțu a stat la masa deciziilor și în mod clar, românii nu au dus-o mai bine în mandatul său.
