USLIP Iași: „Noua lege a salarizării șterge o datorie salarială asumată față de Educație în 2023”
Sindicatele din Educație critică dur forma inițială a proiectului noii legi a salarizării și susțin că angajamentele asumate de Guvern în urma grevei generale din 2023 nu sunt respectate.
Laviniu Lăcustă, președintele USLIP Iași, afirmă că grila salarială negociată în 2023 cu reprezentanții Băncii Mondiale și ai Ministerului Muncii prevedea o creștere medie de aproximativ 60% pentru angajații din Educație. Potrivit liderului sindical, această grilă trebuia să se regăsească în noua lege a salarizării, însă adoptarea actului normativ a fost amânată succesiv, iar prevederile convenite inițial nu au mai fost implementate integral.
Profesorii susțin că mai au de recuperat între 15% și 20%
Greva generală din 2023 a dus la o majorare imediată a veniturilor angajaților din Educație, în condițiile în care salariile profesorilor se aflau la acel moment printre cele mai reduse din sectorul bugetar.
Potrivit datelor prezentate de USLIP Iași, majorarea de atunci a fost de aproximativ 25%. Diferența până la creșterea de aproximativ 60% negociată în 2023 urma să fie acordată ulterior, fie prin măsuri distincte pentru Educație, fie prin noua lege a salarizării.
Au urmat alte majorări salariale. În ianuarie 2024, bugetarii au beneficiat de o creștere de aproximativ 13%, iar începând cu 1 iunie 2024, angajații din Educație au primit o nouă majorare, de aproximativ 7%.
Sindicaliștii susțin însă că, în pofida acestor creșteri, a rămas neacoperită o diferență estimată la 15–20% față de nivelul pe care îl consideră asumat în 2023.
„Procentele pot părea importante. Trebuie însă spus foarte clar că ele s-au aplicat unor salarii foarte mici”, afirmă Laviniu Lăcustă.
Cât câștiga un profesor în 2023 și cât câștigă în prezent
Pentru a evidenția diferența dintre procentele de majorare și veniturile efective, liderul USLIP Iași indică situația salariilor nete.
Potrivit datelor prezentate de sindicaliști, în 2023 un profesor debutant avea un venit de aproximativ 2.400 de lei net, în timp ce un profesor cu gradul didactic I câștiga aproximativ 4.500 de lei net.
În iulie 2026, după majorările succesive, un profesor debutant ajunge la aproximativ 3.700 de lei net, iar un profesor cu gradul didactic I și peste 30 de ani vechime ajunge la aproximativ 6.500 de lei net, conform estimărilor prezentate de USLIP Iași.
Sindicatul consideră că nivelul actual al veniturilor nu reflectă promisiunile făcute în 2023 și nici responsabilitatea profesiei.
Critici la adresa proiectului noii legi a salarizării
Laviniu Lăcustă susține că forma inițială a proiectului noii legi a salarizării, prezentată de ministrul Muncii, Florin Manole Pîslaru, ar putea conduce, în cazul unor categorii de profesori, la situații în care noua grilă nu aduce o creștere reală a veniturilor.
Mai mult, liderul sindical afirmă că, în cazul unui profesor cu gradul didactic I și dirigenție, venitul actual ar putea fi chiar cu aproximativ 100 de lei mai mare decât cel rezultat din noua grilă.
„Ceea ce ne-a fost prezentat de domnul Pîslaru în varianta inițială a proiectului noii legi a salarizării înseamnă, în opinia noastră, practic ștergerea unei datorii salariale asumate de Guvern față de angajații din Educație în anul 2023”, susține președintele USLIP Iași.
O altă nemulțumire vizează mecanismul prin care diferențele salariale ar urma să fie menținute sub forma unor „sume tranzitorii”, pe o perioadă de cinci ani.
Sindicaliștii atrag atenția că menținerea nominală a unui venit nu înseamnă automat menținerea puterii de cumpărare.
Într-un context caracterizat de inflație și de evoluția cursului leu-euro, susține USLIP Iași, un salariu care rămâne neschimbat în termeni nominali poate reprezenta, în realitate, o diminuare progresivă a puterii de cumpărare.
„Un salariu înghețat nominal poate însemna, în realitate, o scădere continuă a puterii de cumpărare”, avertizează liderul sindical.
USLIP Iași cere Guvernului și Parlamentului să țină cont de angajamentele asumate în 2023 și de actele normative adoptate ulterior. Sindicaliștii spun că nu cer un tratament preferențial pentru angajații din Educație, ci aplicarea promisiunilor făcute în urma grevei generale.
„Nu solicităm privilegii. Nu solicităm tratament preferențial. Solicităm respectarea angajamentelor asumate și a actelor normative adoptate de statul român!”, transmite Laviniu Lăcustă.
Liderul USLIP Iași lansează și o întrebare directă ministrului Muncii, referitoare la poziționarea profesorilor în noua grilă de salarizare.
„Cunoaște o altă categorie de salariați bugetari cu studii superioare și 35 de ani vechime pentru care proiectul noii legi a salarizării să prevadă un salariu mai mic de 7.000 de lei net?”, întreabă Laviniu Lăcustă.
Potrivit acestuia, aceasta ar fi perspectiva salarială pentru un profesor cu gradul didactic I aflat la nivelul maxim al carierei, după aproape patru decenii de muncă.
Pentru sindicaliști, disputa privind noua lege a salarizării depășește astfel problema unor procente sau a unei formule de calcul. Este, în esență, o discuție despre locul pe care Educația și profesia didactică îl ocupă în sistemul de salarizare al statului român.
„Dacă acesta este locul pe care noua lege îl rezervă profesorului în grila de salarizare a statului român, atunci avem o problemă care depășește cu mult discuția despre procente. Este o problemă despre valoarea pe care statul român o acordă Educației”, a concluzionat președintele USLIP Iași.
