Diagnosticul precoce, cheia pentru o viață mai bună a pacienților cu demență
Medicii de familie din România au raportat anul trecut 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer, însă specialiștii avertizează că numărul real al pacienților ar putea fi considerabil mai mare. Motivul: o parte importantă a cazurilor rămâne nediagnosticată sau este identificată abia în fazele avansate ale bolii, când opțiunile de intervenție sunt mult mai limitate.
Anunțul vine din partea Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), care marchează, la fel ca în fiecare an, Ziua Internațională de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, sărbătorită pe 21 septembrie.
O tendință îngrijorătoare pentru următoarele decenii
Datele Institute for Health Metrics and Evaluation, citate de INSP, conturează o perspectivă alarmantă: numărul românilor afectați de demență ar putea crește de la 341.195 în 2019 la 577.177 în 2050 — aproape o dublare în trei decenii. Această evoluție este pusă pe seama îmbătrânirii populației, dar și a unei mai bune capacități de identificare a cazurilor.
Mesajul campaniei din acest an: „Diagnosticul precoce face diferența”
Sub sloganul „Cu cât afli mai devreme, cu atât ai mai multe posibilități de a acționa”, campania internațională din 2026 pune accent pe recunoașterea timpurie a semnelor bolii Alzheimer și pe facilitarea accesului la servicii de diagnostic și îngrijire.
Realitatea arată însă că teama de diagnostic și stigmatizarea socială rămân bariere semnificative: potrivit datelor prezentate de INSP, aproape jumătate (46%) dintre persoanele care trăiesc cu demență și aparținătorii lor consideră aceste aspecte drept principale obstacole în calea unui diagnostic corect.
Frica de boală, dar și dezinformare
Deși aproape 80% dintre români se declară îngrijorați de riscul de a dezvolta demență, unul din patru oameni crede, în mod eronat, că afecțiunea nu poate fi prevenită sau întârziată prin nicio măsură. Cercetările recente contrazic această idee: acționând asupra a 14 factori de risc modificabili, riscul de apariție a demenței ar putea fi redus sau amânat în până la 45% din cazuri.
Alzheimer, tot mai aproape de vârful cauzelor de deces
La nivel global, demența este în prezent a cincea cauză de deces prin boli netransmisibile. Prognozele arată o evoluție îngrijorătoare: până în 2040, aceasta ar putea urca pe locul al treilea în topul cauzelor de deces la nivel mondial.
Boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, este răspunzătoare pentru 60-70% din totalul cazurilor. Este vorba despre o afecțiune neurodegenerativă progresivă, care afectează treptat memoria, capacitatea de gândire, comportamentul și autonomia persoanei.
Cine este expus riscului
Deși nu este o consecință firească a îmbătrânirii, vârsta înaintată rămâne principalul factor de risc — majoritatea pacienților au peste 65 de ani. Printre ceilalți factori care cresc riscul de îmbolnăvire se numără:
•istoricul familial (părinți sau frați diagnosticați cu Alzheimer);
•sindromul Down;
•traumatismele craniene;
•insomnia și tulburările de somn;
•sedentarismul și obezitatea;
•fumatul;
•hipertensiunea arterială;
•diabetul zaharat de tip 2;
•colesterolul ridicat.
Primele semne care nu trebuie ignorate
Specialiștii recomandă atenție sporită la anumite manifestări incipiente, precum uitarea evenimentelor recente, stările de dezorientare în spațiu și timp sau pierderea frecventă a obiectelor personale. Recunoașterea acestor semnale timpurii și prezentarea la medic pot face diferența în evoluția bolii.
Cum poate fi redus riscul de declin cognitiv
Pentru a-și proteja sănătatea creierului, specialiștii recomandă un stil de viață activ și echilibrat, care să includă:
•mișcare fizică regulată;
•menținerea unor relații sociale active;
•o alimentație sănătoasă și variată;
•exerciții de stimulare mentală — învățarea unor lucruri noi, jocuri de strategie
• renunțarea la fumat;
•limitarea sau eliminarea consumului de alcool.
Unde se pot face evaluări cognitive decontate
O veste bună pentru pacienți: consultațiile și evaluările cognitive pot fi decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie.
