Valeriu Iftime: „România a pierdut bătălia cu satul”. Miza următoare: orașele mici, locurile de muncă și oprirea exodului tinerilor
Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a lansat un avertisment dur cu privire la viitorul comunităților rurale și al orașelor mici din România. El consideră că efortul financiar făcut în ultimele decenii pentru modernizarea satelor nu a reușit să rezolve problema fundamentală: oamenii au continuat să plece, iar populația rămasă este tot mai îmbătrânită.
„România, cred că, a pierdut mai întâi războiul cu satele. Am cheltuit foarte mulți bani, foarte, foarte mulți bani, să punem la punct satul, adică să pui asfalt, condiții, școală. Am cheltuit foarte, foarte mulți bani în sate și se pare că am făcut degeaba (…) Acest război este aproape pierdut”, a declarat Valeriu Iftime la Forumul Orașelor Mici de la Darabani.
Sate modernizate, dar fără oameni
Problema semnalată de șeful CJ Botoșani este discrepanța dintre investițiile în infrastructura rurală și evoluția demografică. Drumurile, școlile și utilitățile au îmbunătățit condițiile de viață, dar nu au fost suficiente pentru a-i convinge pe tineri să rămână.
Iftime a susținut că, în numeroase sate din județul Botoșani, mai mult de jumătate dintre locuitori au trecut de vârsta de 60 de ani, în timp ce copiii ar reprezenta numai aproximativ 15% din populație.
Dincolo de îmbătrânire, problema majoră este perspectiva următoarei generații. Președintele CJ a invocat rezultatele unei cercetări realizate în rândul a aproape 4.000 de elevi din clasele a XI-a și a XII-a din județ.
Potrivit cifrelor prezentate de Iftime, mai puțin de 10% dintre acești tineri intenționează să rămână în zonă după terminarea studiilor.
Afirmația nu pune în discuție doar volumul investițiilor publice, ci mai ales modelul de dezvoltare: infrastructura fizică, în lipsa unei economii locale care să genereze venituri și perspective profesionale, nu este suficientă pentru a opri migrația.
„Challenge-ul” următor: orașul mic
În viziunea lui Valeriu Iftime, după ceea ce numește pierderea „bătăliei cu satul”, atenția administrației trebuie mutată către orașele mici.
Județul Botoșani are șapte centre urbane enumerate de președintele CJ: Botoșani, Dorohoi, Darabani, Flămânzi, Săveni, Ștefănești și Bucecea. Acestea sunt distribuite în diferite zone ale județului și ar putea deveni poli locali în jurul cărora să graviteze comunitățile rurale.
„Șansa noastră următoare este ca în aceste orașe să creăm un fel de polarizare”, a spus Iftime.
Conceptul presupune ca orașele mici să nu mai fie doar centre administrative, ci să concentreze servicii medicale, educație de calitate și, în primul rând, activitate economică.
Darabaniul a fost folosit de președintele CJ drept exemplu pentru dificultatea dezvoltării unui oraș mic. Construirea unui spital, susține acesta, nu rezolvă singură problema accesului la servicii medicale. Pentru ca medicii să se stabilească într-un asemenea oraș, trebuie să existe un întreg ecosistem care să le ofere lor și familiilor condiții pentru o viață pe termen lung.
Un medic venit din Iași sau Botoșani trebuie să găsească în Darabani nu numai un loc de muncă, ci și o școală bună pentru copii. Dacă într-o familie unul dintre soți este medic, iar celălalt inginer, economia locală trebuie să poată oferi oportunități profesionale pentru amândoi.
De aici rezultă, în viziunea lui Iftime, legătura directă dintre serviciile publice și investițiile private.
„În afară de spital, care costă foarte mult, ai nevoie de niște locuri de muncă”, a explicat acesta.
Parcurile industriale, readuse în centrul strategiei
Una dintre soluțiile propuse pentru orașele mici este dezvoltarea unor parcuri și zone industriale, care să atragă investiții și să creeze locuri de muncă stabile.
Iftime consideră că România nu a acordat suficientă atenție acestui instrument de dezvoltare locală, deși el a fost utilizat în numeroase regiuni care au reușit să atragă investiții.
Pentru un oraș precum Darabani, apariția unei fabrici sau a altor investiții productive ar putea avea efecte care depășesc numărul direct de angajați: ar putea crea cerere pentru servicii, ar genera venituri locale și, mai ales, ar putea oferi familiilor tinere un motiv economic pentru a rămâne.
În această logică, un oraș mic viabil ar trebui să ofere simultan locuri de muncă, educație bună, servicii medicale și condiții de viață, nu doar infrastructură modernizată.
Discursul președintelui CJ Botoșani a inclus și o formulare controversată despre populația dependentă de sprijinul public. Iftime a vorbit despre o parte a României „care are mâna întinsă” și care, în opinia sa, poate și trebuie ajutată, dar a susținut că dezvoltarea economică trebuie construită în jurul oamenilor cu inițiativă, idei și capacitate de inovare.
Mesajul central al intervenției sale rămâne însă unul demografic și economic. Dacă satele nu mai pot păstra singure populația tânără, orașele mici ar putea deveni următoarea linie de apărare împotriva depopulării.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
