Numărul femeilor ucise în contexte de violență domestică readuce în prim-plan problema protecției victimelor și a modului în care sunt monitorizați agresorii. Potrivit datelor prezentate de Observator, 28 de femei au fost ucise de la începutul anului, iar în România au fost înregistrate peste 100.000 de cazuri de violență domestică.
Una dintre măsurile discutate vizează schimbarea modului în care este dispusă monitorizarea electronică a agresorilor împotriva cărora există un ordin de protecție.
În prezent, în situațiile prevăzute de lege, victima trebuie să își exprime acordul pentru monitorizarea electronică a agresorului. Propunerea prezentată în materialul Observator urmărește ca, atunci când este dispus un ordin de protecție care impune păstrarea unei anumite distanțe față de victimă, monitorizarea electronică să fie asociată automat măsurii.
„Noi venim și inversăm acest mecanism. Nu mai trebuie să ceară victima proactiv. Dacă s-a dispus ordin de protecție cu menținerea distanței față de agresor, el vine la pachet cu monitorizare electronică”, a declarat Victoria Stoiciu, inițiatoarea proiectului citată de Observator.
Aceasta a atras atenția și asupra faptului că multe victime nu cunosc toate drepturile și mecanismele prin care pot fi protejate.
„Când ești speriat, amenințat sau abuzat…”
Reprezentanții organizațiilor care lucrează cu victimele violenței domestice susțin că accesul la informații trebuie să fie mai simplu.
„Informarea trebuie să fie mult mai clară și mai accesibilă. O victimă nu trebuie să fie specialistă în drept”, a declarat Monica Abuzaid, președinta Asociației Împlinim Destine, pentru Observator.
Aceasta a explicat că, în situații de teamă sau abuz, poate fi dificil pentru o victimă să înțeleagă singură procedurile și drepturile pe care le are.
În cazul în care monitorizarea ar deveni obligatorie în anumite situații, agresorul ar urma să poarte o brățară electronică, iar sistemul ar putea include și dispozitive instalate în locuința victimei pentru a semnala apropierea acestuia.
Polițiștii reclamă lipsa de personal
O altă problemă ridicată în cadrul dezbaterii este capacitatea polițiștilor de a reacționa rapid atunci când sistemul de monitorizare generează o alertă.
„Va trebui să valorificăm la maximum și sistemul care alertează astfel de agresiuni în momentul în care dispozitivele sunt montate. Am avut în toată această perioadă de doi ani de zile de când s-a implementat sistemul SIME situații în care, colegii, din cauza numărului mare de muncă și a numărului mic de personal, să nu poată să intervină în timp util în astfel de situații”, a spus Gabriel Gârniţă, președinte SIDEPOL., citat de Observator.
Datele prezentate în material arată că, în primele opt luni ale anului, polițiștii au emis peste 13.000 de ordine de protecție provizorii.
Un alt proiect vizează registrul agresorilor
În paralel, în Parlament a fost discutată și ideea unui registru al agresorilor, prin care femeile să poată afla informații despre istoricul violent al unui potențial partener înainte ca situația să ajungă la forme grave de abuz.
În ceea ce privește legislația privind femicidul, Parlamentul a adoptat în martie 2026 proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced. Legea a fost promulgată la 23 aprilie 2026 și a devenit Legea nr. 53/2026.
Discuția privind protecția victimelor continuă astfel să se concentreze pe prevenirea escaladării violenței, monitorizarea agresorilor și intervenția rapidă a autorităților în situațiile în care există un risc crescut.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
