Vladimir Putin spune că pacea în Ucraina este posibilă, dar acuză Kievul și Europa că blochează negocierile
Într-o discuție cu jurnaliștii după întâlnirea cu XI și Trump, Putin a abordat și atacurile asupra Podului Crimeei, relația cu administrația de la Kiev și implicarea statelor europene în conflict.
Una dintre cele mai ferme declarații a vizat atacurile asupra Podului Crimeei. Putin a afirmat că infrastructura este un obiectiv exclusiv civil și că Rusia nu o folosește pentru transportul tehnicii militare, muniției sau petrolului. Președintele rus a avertizat că reacția Moscovei va fi „mult mai dureroasă” decât pagubele provocate de atacul ucrainean.
„După atacurile asupra Podului Crimeei nu vom negocia. Vom răspunde acestor lovituri”, a declarat Putin. El a precizat că podul va fi reconstruit și că partea feroviară a infrastructurii a fost deja reparată.
Putin susține că există condiții pentru un acord de pace, dar spune că Ucraina și Europa nu acceptă compromisurile
Referitor la negocierile pentru încheierea războiului, liderul rus a afirmat că Moscova este interesată de oprirea conflictului și este pregătită să continue discuțiile trilaterale, însă nu a fost stabilit un calendar pentru următoarea rundă de negocieri.
Putin a susținut că nu există obstacole insurmontabile în calea unui acord. „Nu văd obstacole insurmontabile pentru ajungerea la înțelegeri”, a declarat președintele rus.
Acesta a dezvăluit că partea americană a propus o serie de compromisuri pentru soluționarea conflictului, pe care Rusia susține că le-a acceptat în forma prezentată, inclusiv în cadrul întâlnirii de la Anchorage.
Problema, în opinia lui Putin, este că Ucraina și susținătorii săi europeni nu ar fi dispuși să accepte aceste propuneri.
„Întrebarea este dacă celelalte părți ale conflictului, Ucraina și, în acest caz, susținătorii săi europeni, vor accepta aceste compromisuri. Vor să ajungă pe cale pașnică la un acord pentru încetarea ostilităților și a războiului? Din ceea ce vedem, în acest moment, nu”, a afirmat liderul de la Kremlin.
Putin a insistat că orice înțelegere trebuie să țină cont de ceea ce a numit realitățile din teren. El a avertizat că nu are rost ca partenerii de negociere să încerce să determine Rusia să renunțe la pozițiile pe care nu este dispusă să le abandoneze, inclusiv în privința teritoriilor.
Președintele rus a susținut, de asemenea, că actuala conducere de la Kiev nu ar dori oprirea luptelor deoarece ar trebui să organizeze alegeri, iar acest lucru i-ar putea pune în pericol menținerea puterii. În opinia sa, pentru încheierea războiului nu ar fi nevoie de soluții imposibil de găsit, ci de voință politică.
NATO, principala nemulțumire invocată de Putin în relația cu Occidentul
Un alt capitol important al declarațiilor a vizat extinderea NATO spre est și apropierea Alianței de granițele Rusiei.
Putin a revenit la promisiunile pe care Moscova susține că le-ar fi primit în 1991, potrivit cărora NATO nu urma să se extindă către est. Liderul rus a afirmat că Rusia a fost înșelată în privința acestor angajamente, iar extinderea succesivă a Alianței Nord-Atlantice a ajuns, în cele din urmă, până la Ucraina.
„Atunci ni s-a spus că nu va exista niciun pas spre est în ceea ce privește extinderea NATO. Dar atunci ne-au înșelat și au urmat cinci sau șase valuri de extindere, până când au ajuns, în cele din urmă, în Ucraina”, a declarat Putin.
Acesta a susținut că Moscova s-a opus în repetate rânduri aderării Ucrainei la NATO, însă avertismentele sale nu ar fi fost luate în considerare de statele occidentale.
Putin a făcut referire și la fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, despre care a spus că se opunea aderării țării la NATO și că a fost înlăturat de la putere în urma schimbării politice din 2014. În interpretarea liderului rus, după acele evenimente, perspectiva aderării Ucrainei la Alianță a devenit un obiectiv politic central la Kiev.
Declarațiile reprezintă poziția Kremlinului asupra extinderii NATO și a evenimentelor din Ucraina, subiecte asupra cărora există interpretări profund diferite între Rusia și statele occidentale.
Rusia nu renunță la cererile privind securitatea europeană
Putin a transmis că Moscova nu intenționează să facă sacrificii în privința principiilor pe care le consideră esențiale pentru arhitectura de securitate europeană, dar susține că este dispusă să caute compromisuri.
Președintele rus a recunoscut că cererile Moscovei privind securitatea europeană nu au fost formulate în detaliu, însă le-a calificat drept legitime. „Nu intenționăm să sacrificăm nimic. Vrem să căutăm compromisuri. Mi se pare că acestea sunt pe deplin posibile”, a afirmat Putin.
Un element important al declarației sale a fost recunoașterea dreptului Ucrainei la securitate, cu precizarea că același drept trebuie respectat și în cazul Rusiei.
„Recunoaștem că Ucraina are dreptul la securitate, la fel cum și Rusia are acest drept. Problema este că nimeni nu vrea să discute despre securitatea Rusiei, iar acesta este un aspect esențial pentru noi”, a spus liderul rus.
Putin a mai anunțat că Moscova a transmis pe canale diplomatice invitații către reprezentanții europeni pentru a veni în Rusia și a-și prezenta pozițiile privind securitatea regională. Ulterior, ar urma să fie stabilit formatul în care vor continua discuțiile referitoare la Ucraina.
Liderul de la Kremlin a afirmat că nu se opune participării europenilor la negocieri, argumentând că ar fi ciudat ca securitatea Europei să fie discutată fără implicarea statelor europene.
Putin respinge ideea unui război cu Europa și critică liderii europeni
În ceea ce privește relațiile cu Uniunea Europeană și statele occidentale, președintele rus a respins acuzațiile potrivit cărora Moscova ar pregăti un conflict militar cu Europa.
Putin a calificat drept absurde avertismentele referitoare la o posibilă agresiune rusă și a susținut că Rusia nu intenționează să atace niciun stat european. „Toată lumea înțelege că nu urmărim un război cu Europa. Ce absurditate!”, a declarat acesta.
Liderul rus a criticat și declarațiile unor oficiali europeni care vorbesc despre pregătirea pentru un eventual conflict cu Rusia până în 2030.
„Noi nu intenționăm să atacăm pe nimeni, pentru ca ei să fie nevoiți să se pregătească pentru 2030”, a afirmat Putin, adăugând că Moscova aude în mod constant astfel de declarații din partea liderilor europeni.
Acesta a susținut că populația statelor europene și organizațiile societății civile nu își doresc militarizarea continentului și nici un război cu Rusia.
În același timp, Putin a calificat statele europene care sprijină militar și financiar Ucraina drept părți implicate în conflict. Președintele rus a mai afirmat că Moscova nu consideră că ea este responsabilă pentru deteriorarea relațiilor cu Europa și a criticat actuala abordare a liderilor europeni.
În declarațiile sale, liderul rus a reluat și justificarea Kremlinului privind declanșarea invaziei din februarie 2022. Putin a afirmat că Rusia nu a început războiul, ci încearcă să încheie ostilitățile care, în interpretarea sa, ar fi început în estul Ucrainei cu opt ani înainte.
Acesta a făcut referire la evenimentele din 2014, la conflictul din Donbas și la operațiunea militară desfășurată atunci de autoritățile ucrainene în regiunile care nu au recunoscut noua conducere de la Kiev.
„Nu noi am început războiul și, în general, nu noi am declanșat vreun război. Dar timp de opt ani au existat ostilități, de fapt un război. Noi doar încercăm să îl încheiem”, a declarat Putin.
Această interpretare este contestată de Ucraina și de majoritatea statelor occidentale, care consideră invazia rusă din 24 februarie 2022 o agresiune militară împotriva unui stat suveran.
Prin declarațiile sale, Vladimir Putin a transmis că Rusia nu intenționează să renunțe la principalele sale revendicări teritoriale și de securitate, dar că rămâne deschisă negocierilor. Mesajul adresat Europei este la fel de important: Moscova dorește să participe la redefinirea arhitecturii de securitate a continentului și consideră că acest proces nu poate avea loc fără discutarea propriilor cereri.











