Interviu europarlamentarul Dragos Benea: „În zona Moldovei, dezbinarea este o constantă!”
Alo România: Ce părere aveți despre tot acest zbucium de pe scena politica, toate aceste divergențe între PSD și PNL?
Dragos Benea: Bun, sunt lucruri inerente într-o democrație, un guvern creat practic din patru partide unde ponderarea cea mai mare o dă Partidul Social Democrat. Nu știu dacă trebuie foarte mult privit prin prisma crizei din Iran sau războiului din Iran. Vă dau un exemplu, în Danemarca, atunci când s-a pus problema anexării cu Iran de câte Statele Unite, primul ministru al Danemarciei, doamna Mette Frederiksen, a declanșat alegerile anticipate. Uneori, mecanismul democratic poate are prevăzute pârghii prin care să se iasă dintr-o eventuală criză. Așadar, o dezbatere cum este cea în interiorul PSD-ului, cu zbuciumul din interiorul coaliției, sunt lucruri firești. Cei care vor să spună că tot fac apel la stabilitate și la lucruri de genul acesta, de fapt, încearcă să deturneze subiectul și nu este nimic nefiresc ca într-o coaliție din patru partide, mai ales în momentul în care se creează bugetul și se adoptă un buget să fie convulsii puternice, așa cum au și fost de altfel.
Alo România: Să ne așteptăm că se va rupe coaliția?
Dragos Benea: Nu, coaliția, după cum a spus și președintele, nu se dorește a fi ruptă. Se dorește, eventual, dacă va fi și susținerea membrilor de partid, se ia în calcul varianta de lucru, să fie înlocuit cel care totuși nu ține cont de faptul că PSD-ul are jumătate din ponderea actualei coaliții. Adică în foarte puține lucruri a reușit PSD-ul din iunie până astăzi să impună agenda ei guvernului. Noi trebuie să reprezentăm acolo un electorat, aproape 25%, și este firesc să ai cuvântul tău de spus. Dacă nu ești respectat și nu ești dorit la masă, atunci ori schimbi antrenorul, ori schimbi primul ministru, ori te duci în opoziție. PSD-ul clar a intrat în ciuda unui curent care era destul de puternic în iunie 2024 de a intra în opoziție și-a asumat intrarea la guvernare, dar intrarea la guvernare trebuie să vină la pachet și cu niște măsuri pe care PSD-ul și le dorește implementate.
Alo România: În ultima perioadă tot au fost acuzații, să spun așa, de blat, că PSD-ul va face alianță cu AUR. Acum, în ultimele zile, s-a auzit că PNL-ul face alianță cu AUR. Unde este adevărul?
Dragos Benea: Nu aș vrea să mă duc în stereotipul, că adevărul întotdeauna este la mijloc. Nu aș vrea să mă duc în treaba asta. Noi nu am avut nicio înțelegere cu AUR pe amendamentele la buget. Am avut niște amendamente care vizau un segment din electoratul social-democrat, de unde presupuneam că AUR-ul, având în vedere discursul pe care îl tot are de luni bune de zile, ar fi fost fericit să le voteze. Dar, AUR a ratat o bună ocazie, așa cum a ratat-o și când a fost cu aprobarea în Parlament pentru ca americanii să opereze baza de la Mihail Kogălniceanu, a ratat o bună ocazie să nu-și înșele electoratul. Ei doar au dorit să amplifice convulsiile sau criza din interiorul coaliției. De asta au încercat, n-au votat niște amendamente care vizau și electoratul din zona lor și au încercat să lase PSD-ul, să apară convulsii și mai puternice în coaliție. Au fost cinici, au făcut politică un pic cam mult, dar au fost cinici în raport cu oamenii care acum iar susține dacă ar fi mâine un moment electoral.
Alo România: Stați mai mult la Bruxelles? Contează părerea Românei acolo? Suntem încă mici, ne-am depășit statutul?
Dragos Benea: Stau mai mult la Bruxelles, dar în fiecare weekend, de joi până duminică, sunt în teritoriu, acasă, la Bacau, în Moldova. Este complicata această analiză. N-ar trebui să ne dăm un rol mai important decât este cazul. Există niște țări pe care le știți, Germania, Franța, Polonia, mai nou, Tările de Jos, Spania, Italia, unele chiar și fondatoare ale Uniunii Europene, care au o pondere și un cuvânt evident mai greu de spus, dacă vrem să fim realiști. Dacă vă amintiți momentul Schengen 2022, era Croația, România și Bulgaria. Și România putea să pună veto ca și Croația să nu intre, decât condiționat cu România. România n-a făcut acest lucru, deși ar fi putut să uziteze de veto. De ce? Pentru că unele cancelarii din Occident și-au dorit cu orice preț, ca Croația a fost partea Imperiului Habsburgic, a Imperiului Austro-Hungar, între cancelarile de la Viena și Zagreb, există o comunicare veche și de sute de ani. Și sângele-apă nu se face. România n-a putut să pună veto. Dacă punea veto, probabil intram într-o logică în care niciodată n-am mai fi intrat în Schengen. A avut răbdare, premierul Ciolacu a negociat cum a putut mai bine și a intrat mai târziu. Plus că, mai sunt și țările nordice, țări net contributoare, printre care se numără și țările nordice, care au o problemă cu fondurile de coeziune, de exemplu. Asta vă spun că sunt la comisie și văd intervenții din partea europarlamentarilor din anumite țări. Și se degajă din partea țărilor pe care le-a pomenit plus cele din nord, din Scandinavia. Noi totuși am alocat, noi contribuim, noi creăm bugetul, suntem net contributoari și foarte mulți bani se duc pe coeziune în Sud-Europei. Nu prea mai vrem acest mecanism, am vrea să-l mai echilibrăm puțin. Și culmea, paradoxul care este al politicii de coeziune, că disparitățile între nord și sud s-au mărit. Deci, paradoxul politicii de coeziune, că n-a reușit să apropie din punct de vedere a indicatorilor statistici, a cifrelor, a nivelului de trai, n-a putut să reducă decalajul între nord și sud. Dar, repet, există această teorie cu Europa cu două viteze sau chiar trei. Există, se discută. Sigur că și poziția Ungariei la nesfârșit, acele amenințări cu veto care s-au și realizat, au contribuit foarte mult la această stare de frustrare din partea anumitoare statelor. Și sigur că asta cu veto, poate într-un viitor pe teremen mediu, dacă nu chiar scurt, ar trebui revizuit și să se vină pe o decizie a majorității, a unei majorități simple. Pentru că așa, cu veto să ții Uniunea Europeana în loc, în decizii, în decizii rapide, nu mi se pare firesc. Deci, ponderea României a reușit tipul acesta de abordare care n-ar trebui să ne caracterizeze. Ați văzut în Parlament când a fost discuția cu baza de la Mihail Kogălniceanu? Un soi de ipocrizie pe care îl surprind și cancelariile Occidentale și Ambasada Statelor Unite. La ce ne-am imaginat că au făcut acea bază americanii? Ca să se uite la ea? Nu ca să aibă nevoie atunci când o reclamă situația? Când au plecat 100 sau 200 de soldați americani acum un an, ne-am dat de ceasul morții. Acum, când trebuie să punem la dispoziție baza, începem să avem un soi de neutralitate care, din punctul meu de vedere, este prost înțeleasă. Când ești într-o alianță cu NATO, când clamezi că ești partener strategic, trebuie să te aliezi mai ușor și mai puțin cu discursurile astea patriotice, care nu ajută la nimic. Și lucrurile astea se observă, le decriptează, se transmite la cancelarii și se creează o opinie. În schimb, ce mi-a plăcut la nivelul președinției, că totuși și la nivelul coaliției, aici au fost totuși decizii asumate rapid și ne-am comportat ca un aliat. Adică, dacă avem pretenții să ne apere NATO și Statele Unite, trebuie să fim și noi acolo atunci când situația o cere.
Alo România: Sunteți unul dintre liderii cunoscuți ai zonei Moldovei, chiar printre puținii lideri ai zonei Moldovei, cu adevărat, pentru că observăm, discrepanțele sunt destul de mari față de alte regiuni, iar vocea moldovenilor, practic, nu contează. Și poate că, avem puțin ‘noroc’ de acest război din Ucraina, ca să se mai construiască și la noi autostrăzi. De ce nu există unitate la nivelul zonei Moldovei? De ce nu există mai mulți lideri care să-si impună vocea?
Dragos Benea: Am să vă răspund, bănuiesc că aveți simțul umorului, am să vă răspund, da, aveți dreptate. Chiar ati sintetizat în mai puțin de un minut ceea ce eu am observat în aproape 20 de ani. Nu știu cât sunt de lider, dar știu că sunt un om care a parcurs niște etape, le-am ars la timp și am văzut niște realități ale spațiului moldav. Și pot să vă spun, și am mai spus-o și la diverse ocazii, la conferințe la Vaslui, la Iași, unde am mai fost, că dezbinarea este o constantă. Eu n-am văzut niciodată politicieni de la PSD sau de la PNL sau de la PDL din spațiul moldav care se pună la masă pe un singur proiect. Întotdeauna am văzut cum fiecare încearcă să ajungă la București sau la sef înaintea celuilalt. Este un lucru care l-am spus chiar primarului Chirica atunci când încă era in PSD, beneficind de această poziție absolut. Primarul Iașului, din punctul meu de vedere, ar trebui sa fie in primii 10 oameni ai statului român. Ar fi fost foarte simplu să ne adunam și să ne punem de acord pe niște proiecte, nu fiecare să se ducă punctual și să obțină cât mai mult pentru el. Apropo, cel mai elocvent exemplu este că avem în coaliție, dacă vreți, conducerile celor patru parteneri din coaliție sunt pe fâșia de vest a României. PSD-ul Timișoara, PNL-ul Oradea, USR-ul Timișoara, UDMR-ul Cseke Attila din Oradea iar Kelemen Hunor din Cluj. Nu greșesc când spun că fâșia de vest, în momentul acesta, conduce din punct de vedere politic. Eu mi-am pus aceste întrebări atunci când a trebuit, n-am găsit ecou, este un reproș pentru foștii mei colegi, poate și pentru actualii mei colegi, n-am găsit coerență, coeziune, altruism, ce să spun. Eu n-am vrut niciodată să-mi asum rolul acesta de integrator, în general acest lucru ar fi trebuit să vină din zona Iașului, din capitala Moldovei. Să știți că, nici în anii dinainte de Mihai Chirica nu se întâmplă acest lucru. Este un reproș care pot să-l fac clasei politice din Moldova, din 2004 încoace, repet, în cunoștință de cauză, ca actor uneori cu roluri terțiare, alteori secundare, alteori principale, că n-am fost întotdeauna în prima linie sau doar în a treia sau a doua. Dar a fost dezbinare. A7, slavă Domnului, că înaintează. Probabil că și războiul din Ucraina a grăbit puțin lucrurile. Am avut parte de un antreprenor care s-a mișcat bine și până la urmă A7 devine o realitate. A8 are această oportunitate cu SAFE-ul. Să vedem. Am acolo reticențele mele, dar n-ar fi corect să mai pedalez mult pe acest subiect. Am reticențe legate de A8, legate de cine? Constructori care nu au făcut niciun kilometru de autostradă, totuși au câștigat loturi de autostradă destul de dificile de realizate. N-aș vrea să speculez. Slavă Domnului să se facă! Există finanțare, dar nu va fi simplă. Aș fi de un optimism rezervat. Pentru că știu, de exemplu, la A13 ce se întâmplă, Bacău-Brașov, un proiect care a fost blocat fie cu un fel de proteste în zona Covasnei, fie cu un fel de contestații, fie cu un consultant care a licitat pe bani puțini și după aceea a constatat că nu poate să facă proiectul. Deci s-a tot tergiversat. Cei de la Covasna și la Brașov-Bacău abia acum s-au dezmorțit și au creat spațiul ca să se realizeze ridicările și tot ceea ce trebuie pentru un studiu de fezabilitate. Nu există neapărat dorință sau voință de dincolo de Carpați să se facă. Nu știu dacă știți, dar eu când am fost senator în Parlamentul României am inițiat un proiect alături de parlamentarii de aici, acel proiect de lege cu capitala istorică a României. Am recunoscut rolul Iașiului și de aceea întotdeauna liderii politici, având forța pe care îți o dă votul Iașiului, nu că e cel mai mare județ, dar semnificația pe care o are municipiul Iași și județul Iași este una… Numai că, trebuie să-ți propui să să-i aduni pe toți la masă. Băi, două, trei, patru, cinci proiecte ne putem pune de acord și toată lumea să tragă. Pentru că dacă într-adevăr Bucureștiul ar vedea șase județe din regiune ca vin cu un proiect sau două și pentru alea se bate clasa politică, probabil ar fi… Așa, cum să spun, se speculează această incoerență, hai să-i spun elegant. E un of al meu mai vechi, n-am ezitat să spun, mai ales în ultimii patru, cinci, șase, șapte ani. Și este o observație clară că noi suntem, așa, plini de idei, plini de proiecte, dar nu suntem altruisti. Și în spațiu moldav a funcționat o dezbinare, în mod constant. Și în Ardeal vedem cu totul altceva. Mai este și acea moștenire a imperiului în Ardeal.
Alo Romania: Despre această scădere a prețului la carburant dată de guvern. Această ordonanță de urgență, cât de reală este ea? De ce nu se scad accizele?
Dragos Benea: Avem și exemple de state care au acționat, avem și exemple de state care n-au acționat. Îmi place să cred că primul ministru cu ministrul energiei, având toate datele, asculta foarte mult, încearcă să ia niște măsuri care să producă… chiar să se simtă în piață. Adică să o simtă și consumatorul. Pe de altă parte există și curentul de opinie care spune că, dom’le, guvernul tot tegiversează, tot amână pentru că el e principalul câștigător al acestei amânări. Este clar că e o situație fără precedent. E clar că acolo lucrurile nu se vor potoli. Influențele vor fi majore la nivelul economiei mondiale. E clar că vom fi afectați. Sper ca primul ministru și ministrii din cabinet să integreze toate datele și, chiar dacă mai întârzie decizia, să ia o decizie care să producă influențe reale. Pozitive, evident, nu negative. De fapt, mie niciodată nu mi-a plăcut să-mi dau cu părerea pe pixul altora. Așa aș putea să spun, da, dom’le, se poate face, dar atâta timp când nu sunt acolo și nu pot demonstra că aș face, n-aș vrea să alunec pe o pantă a ipocriziei sau a demagogiei.
