Bolojan apără votul PNL pe legea ANI, dar recunoaște că actul normativ trebuie corectat. USR acuză liberalii că au sacrificat principiile democratice
Premierul Ilie Bolojan susține că PNL a avut o decizie dificilă în cazul noii legi privind integritatea, însă spune că interesul României și riscul pierderii fondurilor europene au impus adoptarea actului normativ. În același timp, USR respinge argumentul și acuză PNL și UDMR că au folosit PNRR drept pretext pentru a vota o lege considerată de formațiune „retroactivă” și cu o „suprapedeapsă politică”.
Declarațiile vin după adoptarea de către Senat a noii Legi a Integrității, act normativ care a generat controverse politice și juridice, în special prin prevederile referitoare la aleșii aflați în situații de incompatibilitate sau conflict de interese.
Bolojan: „O prevedere profund imorală și incorectă”
Ilie Bolojan recunoaște că una dintre prevederile legii schimbă regulile pentru persoane aflate deja în situații juridice constituite anterior.
Premierul consideră că o asemenea soluție este problematică, indiferent de argumentele juridice utilizate pentru justificarea ei.
„O prevedere care schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă, indiferent prin ce artificii juridice ar fi explicată”, a transmis liderul PNL.
Cu toate acestea, Bolojan susține că parlamentarii liberali au trebuit să ia în calcul o miză considerată mult mai importantă: îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin PNRR până la sfârșitul lunii august.
Potrivit premierului, România riscă pierderea unor fonduri europene dacă nu își îndeplinește la timp angajamentele asumate. Bolojan susține că problema nu se rezumă doar la banii care ar putea fi pierduți, ci și la credibilitatea României în raport cu partenerii europeni.
„Interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni […] este superior oricărei alte discuții”, a explicat premierul.
Argumentul liberalilor este că România nu își poate permite să compromită accesul la fondurile europene într-un moment în care investițiile publice depind într-o măsură importantă de finanțările europene.
Premierul a avertizat și asupra unor posibile consecințe economice mai largi. În opinia sa, pierderea fondurilor europene ar pune presiune asupra bugetului și ar putea afecta percepția investitorilor asupra României.
Bolojan vorbește inclusiv despre riscul unei deprecieri semnificative a ratingului de țară, cu efecte asupra costurilor de finanțare și, în cele din urmă, asupra nivelului de trai.
Astfel, PNL își justifică votul printr-o logică de tipul „răul mai mic”: legea este considerată problematică, dar neadoptarea ei în termen ar putea genera consecințe economice și financiare pe care partidul aflat la guvernare le consideră mult mai grave.
Într-un element important al mesajului său, Bolojan admite însă că forma actuală a legii nu poate fi considerată soluția finală. Premierul afirmă că PNL va susține modificarea prevederilor controversate.
„Această lege, însă, nu poate rămâne așa, iar PNL va susține, prin toate acțiunile necesare, corectarea ei”, a transmis Bolojan.
Mai mult, liderul liberal spune că partidul său va fi alături de USR în demersul de modificare a legislației. „Vom fi alături de USR în acest demers moral, nu pentru un om, ci pentru a reinstaura reguli corecte”, a afirmat premierul.
Declarația este cu atât mai importantă cu cât principala miză politică a controverselor este legată de efectele legii asupra unor aleși, printre care se află și liderul USR Dominic Fritz.
USR: „Este fals că România avea de ales între 770 de milioane de euro și stingerea luminii democratice”
USR respinge însă argumentul potrivit căruia Parlamentul nu ar fi avut alternativă. Cristian Seidler, purtător de cuvânt al USR, susține că România putea respinge forma controversată a legii și putea adopta o variantă nouă, fără prevederile contestate.
„E fals că România avea de ales între 770 de milioane de euro și stingerea luminii democratice”, a transmis Seidler.
Potrivit reprezentantului USR, partidul a depus o alternativă legislativă care ar fi eliminat prevederile considerate problematice. USR susține că legea ar fi trebuit respinsă și înlocuită cu un act normativ „curățat de tendințe dictatoriale nedemocratice”.
Cristian Seidler îi acuză direct pe liberali și pe reprezentanții UDMR că au preferat să voteze legea, deși știau că există probleme.
„Dar PNL şi UDMR au închis ochii folosindu-se de un pretext convenabil lor”, a afirmat purtătorul de cuvânt al USR.
Mesajul USR este că responsabilitatea pentru forma adoptată aparține partidelor care au susținut-o prin vot.
„Istoria va consemna cine a apăsat butonul”, a mai transmis Seidler. Declarațiile indică faptul că disputa nu se încheie odată cu adoptarea legii, ci se va muta în perioada următoare în zona juridică și politică.
Una dintre principalele consecințe politice ale noii legislații îl privește pe Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei. În cazul său, prevederea privind efectele unor constatări definitive de incompatibilitate sau conflict de interese poate avea consecințe asupra mandatului.
Tocmai de aceea, USR susține că adoptarea legii în forma actuală reprezintă o încercare de a schimba regulile după ce situația juridică a unor persoane a fost deja stabilită. PNL respinge însă ideea că legea ar fi concepută pentru o anumită persoană și susține că problema trebuie privită prin prisma regulilor generale de integritate.
Bătălia politică privind Legea Integrității nu este singura problemă urgentă pentru Guvern.
Ilie Bolojan a precizat că, pentru completarea jaloanelor PNRR, mai este necesară și adoptarea legii salarizării. Și acest act normativ are o miză importantă, în condițiile în care România încearcă să își respecte angajamentele asumate față de Comisia Europeană și să evite pierderea unor finanțări.
Prin urmare, Guvernul și Parlamentul intră într-o perioadă în care fiecare zi poate conta în raport cu calendarul PNRR.
Conflictul pe legea ANI scoate la iveală și tensiunile existente în interiorul actualei majorități. Pe de o parte, PNL susține că România nu își poate permite să piardă fondurile europene și că votul pentru lege a fost dictat de interesul național.
Pe de altă parte, USR consideră că respectarea angajamentelor europene nu poate fi folosită pentru justificarea unor prevederi pe care formațiunea le consideră nedemocratice. Paradoxul este că Bolojan și USR ajung, cel puțin pe fond, la o concluzie similară: forma actuală a legii trebuie modificată.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
