Oradea, municipiul pasajelor. Cum a ajuns orașul să mute traficul în subteran și ce proiecte sunt acum în lucru
Oradea continuă una dintre cele mai ample transformări ale infrastructurii rutiere dintre marile orașe din România. După construirea și deschiderea mai multor pasaje subterane și supraterane, administrația locală continuă investițiile prin două proiecte majore în zona Magazinului Crișul și a Gării Centrale.
În zona Magazinului Crișul, forma viitorului pasaj începe să se distingă tot mai clar în teren. Pe măsură ce șantierul avansează, poate fi urmărit traseul construcției și zona prin care va fi preluat traficul auto.
Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană, valoarea cofinanțării fiind de 68.908.314 lei. Noul pasaj nu este însă o investiție izolată. El reprezintă o nouă etapă a unei strategii prin care Oradea a încercat, în ultimii ani, să elimine marile puncte de conflict dintre fluxurile de trafic, să reducă timpii petrecuți în intersecții și să acorde mai mult spațiu transportului public și pietonilor.
Mașinile coboară în subteran, transportul public rămâne la suprafață
Pasajul Crișul face parte din Coridorul de mobilitate urbană Magheru – Republicii și va traversa intersecția dintre Bulevardul Magheru, strada Republicii, strada Brașovului și strada Louis Pasteur.
Construcția va avea o lungime totală de aproximativ 340 de metri, formată din două rampe de 128 și 110 metri și o secțiune subterană de 102 metri.
Principiul proiectului este unul pe care Oradea l-a aplicat deja în alte zone: o parte a traficului auto este mutată în subteran pentru ca la suprafață să poată fi reorganizată circulația și să fie acordată prioritate transportului public.
Investiția nu se limitează astfel la construirea pasajului. Sunt prevăzute modernizarea liniilor de tramvai, refacerea carosabilului, modernizarea stațiilor de transport public, extinderea spațiilor destinate pietonilor și intervenții asupra iluminatului, spațiilor verzi și rețelelor de utilități.
Un al doilea pasaj major se construiește la Gara Oradea
La mică distanță de Magazinul Crișul, un alt șantier important este deschis în zona Gării Centrale. Aici va fi realizat un pasaj rutier cu o lungime totală de aproximativ 566 de metri, dintre care circa 380 de metri vor reprezenta zona subterană propriu-zisă.
Și în acest caz traficul auto va fi coborât în subteran, iar spațiul de la suprafață va fi reorganizat. În fața Gării este prevăzută amenajarea unei piațete și realizarea unui nod intermodal care să conecteze transportul feroviar cu tramvaiele, autobuzele urbane, transportul regional și serviciile de taxi.
Cele două pasaje de la Crișul și Gară fac parte dintr-un proiect mult mai amplu de reorganizare a axei Magheru – Republicii.
Cele două etape ale Coridorului de mobilitate urbană depășesc cumulat 278 de milioane de lei, iar peste 164 de milioane de lei reprezintă finanțare europeană nerambursabilă.
Momentul spectaculos din 2023: șapte pasaje deschise în aceeași zi
Strategia pasajelor a produs unul dintre cele mai spectaculoase momente ale transformării infrastructurii din Oradea la sfârșitul anului 2023.
Pe 31 decembrie 2023, șapte pasaje subterane construite în zona Centrului Civic și a Pieței Cetate au fost deschise circulației în aceeași zi.
A fost una dintre cele mai ample intervenții de infrastructură realizate în zona centrală a orașului în ultimele decenii. Cele șapte pasaje nu au fost concepute ca proiecte independente, ci ca părți ale aceluiași sistem de circulație.
CITESTE SI: Încasările Primăriei Oradea din taxe și impozite cu crescut cu 9 milioane de euro
Scopul principal a fost separarea fluxurilor. O parte importantă a traficului auto a fost coborâtă în subteran, în timp ce la suprafață a fost reorganizată circulația tramvaielor și au fost amenajate spații pentru pietoni și zone verzi.
Prin realizarea pasajelor, administrația locală a urmărit reducerea blocajelor din principalul nod rutier al zonei centrale și creșterea fluenței transportului public.
Centrul orașului, reorganizat deasupra pasajelor
Transformarea nu s-a limitat la infrastructura pentru automobile. La suprafață au fost create noi legături pietonale, iar zona dintre centrul istoric și Cetatea Oradea a fost reorganizată.
A fost amenajată o piațetă pietonală în fața Catedralei Ortodoxe și a fost extinsă axa pietonală care pornește din Piața Unirii, continuă prin strada Vasile Alecsandri și Parcul 1 Decembrie și ajunge spre Centrul Civic și Cetatea Oradea.
În aceeași zonă a fost realizată și o parcare subterană de tip Park&Ride, cu 225 de locuri pentru autoturisme și 31 pentru motociclete, investiție complementară sistemului de circulație construit în Centrul Civic.
Deschiderea celor șapte pasaje într-o singură zi a devenit astfel unul dintre cele mai vizibile exemple ale modelului aplicat la Oradea: concentrarea mai multor intervenții într-un proiect integrat, în locul rezolvării izolate a câte unei intersecții.
Pasajul Decebal – Tudor Vladimirescu, deschis în 2025
Investițiile au continuat după proiectul din Centrul Civic. În aprilie 2025 a fost deschis circulației pasajul subteran de la intersecția bulevardului Decebal cu strada Tudor Vladimirescu.
Pasajul face parte din Coridorul de mobilitate urbană Decebal – Vladimirescu, un proiect mai amplu care a inclus și modernizarea infrastructurii rutiere, lărgirea străzii Tudor Vladimirescu la patru benzi și investiții în transportul public.
Finanțarea europeană pentru componenta aferentă pasajului a ajuns la aproximativ 25,36 milioane de lei, în cadrul unui proiect mai amplu, de peste 78 de milioane de lei, care include și achiziția de autobuze electrice.
Și aici principiul a fost separarea fluxurilor de circulație pentru eliminarea opririlor succesive și reducerea presiunii asupra unei intersecții intens circulate.
Alte două pasaje, deschise în 2026 pe Calea Aradului
Rețeaua a continuat să se extindă. Pe 17 august 2026, alte două pasaje au fost deschise circulației în zona Calea Aradului: unul subteran și unul suprateran.
Investițiile au vizat fluidizarea traficului într-una dintre principalele zone de acces în municipiu și au fost realizate cu finanțare europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
În paralel, au fost dezvoltate sau pregătite proiecte pentru alte puncte importante de pe centură și de pe principalele căi de acces spre Oradea.
Astfel, pasajele nu mai funcționează ca intervenții punctuale, ci încep să formeze o rețea care separă fluxurile locale de cele de tranzit și elimină o parte dintre intersecțiile la nivel.
Principiul din spatele investițiilor este relativ simplu.
Într-o intersecție clasică, automobilele, tramvaiele, autobuzele, bicicliștii și pietonii folosesc același nivel. Fluxurile se intersectează, iar semafoarele trebuie să oprească succesiv diferitele categorii de participanți la trafic.
Prin construirea unui pasaj, unul dintre fluxurile importante este separat de celelalte. Mașinile pot traversa intersecția fără să mai aștepte ciclul complet al semaforului, iar la suprafață poate fi acordată prioritate transportului public și pietonilor.
În cazul Oradei, municipalitatea a urmărit prin aceste investiții reducerea ambuteiajelor, scurtarea timpilor de deplasare, creșterea vitezei comerciale a transportului public și reducerea poluării generate de mașinile care staționează în trafic.
Pasajele nu pot elimina însă singure aglomerația la nivelul întregului oraș. Evoluția traficului depinde și de creșterea numărului de automobile, dezvoltarea noilor cartiere, navetism și atractivitatea transportului public.
Efectul imediat al pasajelor este mai ales eliminarea conflictelor și a opririlor în intersecțiile în care acestea sunt construite.
Modelul Oradea: infrastructură rutieră și transport public în același proiect
Una dintre particularitățile strategiei aplicate la Oradea este combinarea investițiilor pentru traficul rutier cu proiectele pentru transportul public și regenerarea urbană.
Pasajele sunt folosite pentru a muta o parte a automobilelor în subteran sau deasupra intersecțiilor, în timp ce suprafața poate fi reorganizată pentru tramvaie, autobuze, biciclete și pietoni.
Acest model este vizibil atât în Centrul Civic, cât și în proiectele aflate acum în lucru la Crișul și Gara Centrală.
În cazul Coridorului Magheru – Republicii sunt modernizate simultan liniile de tramvai, stațiile, trotuarele, carosabilul, iluminatul și spațiile publice.
O parte importantă a investițiilor este finanțată prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027, în cadrul proiectelor destinate mobilității urbane sustenabile.
Lucrările la pasajele Crișul și Gară au început în 2026, iar termenul contractual de execuție este de 22 de luni. Obiectivul anunțat este ca circulația auto și cea a tramvaielor să poată fi reluate pe această axă înainte de finalizarea tuturor amenajărilor proiectului.
Odată terminate lucrările, una dintre principalele axe de circulație ale Oradei va avea o configurație radical diferită: traficul auto va traversa în subteran două dintre cele mai importante puncte ale traseului, în timp ce transportul public și spațiul urban vor fi reorganizate la suprafață.
