Mesajul RO-Alert transmis marți după-amiază în județul Iași, pe fondul pericolului reprezentat de dronele implicate în atacurile din apropierea graniței de est, ridică și o întrebare firească: de unde decolează avioanele militare care ar trebui să intervină dacă o astfel de țintă intră în spațiul aerian al României?
Răspunsul depinde de zona în care este detectat pericolul și de aeronavele aflate, în acel moment, în serviciul de luptă. Principalele baze care acoperă estul și sud-estul României sunt Baza 86 Aeriană de la Borcea și Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.
De la Borcea, baza situată în județul Călărași, decolează în special avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române. În ultimele luni, acestea au fost ridicate în repetate rânduri pentru monitorizarea dronelor detectate în apropierea sau chiar în interiorul spațiului aerian românesc. De exemplu, într-un incident produs în iulie, două F-16 au decolat de la Baza 86 pentru cercetarea situației aeriene, după ce au fost semnalate ținte în apropierea frontierelor de nord și est. Aici sunt dislocate, prin rotație, și aeronave ale aliaților NATO care participă la misiunile de Poliție Aeriană Întărită. În funcție de detașamentul aflat în România, de aici pot decola Eurofighter Typhoon sau F-18 ale statelor aliate.
Recent, de exemplu, două avioane F-18 spaniole au fost ridicate de la Mihail Kogălniceanu după detectarea unui grup de drone în apropierea frontierei românești. În alte situații similare, avioane Eurofighter Typhoon ale aliaților NATO au fost trimise în misiuni de monitorizare din aceeași bază.
Nu există însă o regulă potrivit căreia pentru fiecare alertă de la graniță decolează automat avioane dintr-o anumită bază. Decizia este luată în funcție de traiectoria țintei, zona în care aceasta a fost detectată și aeronavele aflate în serviciul de luptă în acel moment.
România își execută misiunile de Poliție Aeriană în cadrul sistemului integrat NATO, sub coordonarea Centrului de Operații Aeriene Combinate de la Torrejón, Spania. La Mihail Kogălniceanu, de exemplu, există permanent aeronave pregătite pentru Serviciul de Luptă Poliție Aeriană.
Pentru zona Moldovei, inclusiv județul Iași, situația devine mai sensibilă atunci când dronele sau alte ținte aeriene se apropie de frontiera cu Republica Moldova și Ucraina. În astfel de cazuri, aeronavele de luptă pot fi ridicate de la bazele din sud-estul țării pentru interceptare și monitorizare, în timp ce sistemele radar urmăresc permanent evoluția țintelor.
Datele actualizate de Ministerul Apărării arată dimensiunea fenomenului: numai în 2026, România a înregistrat deja zeci de atacuri cu drone în apropierea frontierei, iar aeronave militare au fost ridicate de peste 50 de ori în astfel de situații. De la începutul războiului din Ucraina, MApN contabilizează 44 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și 86 de situații în care au fost ridicate aeronave.
Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii poate reprezenta, la rândul ei, o rezervă importantă pentru apărarea spațiului aerian național, însă în incidentele recente produse în apropierea frontierelor estice și sud-estice, reacția a venit cel mai frecvent de la Borcea și Mihail Kogălniceanu.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
