Un articol din presa americană agită scena politică românească înaintea votului pentru Guvernul Mureșan. De la acuzații privind „ordinul american” la plângeri penale pentru trădare
Un articol publicat de The Wall Street Journal a provocat un nou scandal pe scena politică românească, cu doar câteva zile înaintea votului din Parlament pentru învestirea Guvernului condus de Siegfried Mureșan.
Publicația americană relatează despre o conversație purtată în luna martie la Atena de ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, în cadrul unei cine la care ar fi participat oficiali greci și americani. Potrivit relatării WSJ, ambasadoarea ar fi făcut referire la iminenta cădere a Guvernului condus de Ilie Bolojan și ar fi spus, în esență, că Statele Unite pot proceda în același fel și în alte țări. Informația este bazată pe relatări ale unor persoane care ar fi participat la discuție sau cărora episodul le-ar fi fost povestit ulterior.
Afirmația nu a rămas fără contestare. Avocatul lui Kimberly Guilfoyle a respins descrierea conversației prezentată de Wall Street Journal. Prin urmare, în acest moment, existența unei declarații în forma relatată de WSJ reprezintă o informație atribuită unor surse, nu o faptă confirmată independent. De aici însă începe partea politică a scandalului.
Fritz cere explicații. Dimitriu anunță plângeri penale
Liderul USR Dominic Fritz a reacționat rapid și i-a întrebat public pe Sorin Grindeanu și George Simion dacă au primit vreun „ordin” extern pentru îndepărtarea Guvernului Bolojan și dacă au existat beneficii în schimb.
„Grindeanu și Simion au niște răspunsuri de dat. E adevărat ca au primit ordin să dea jos guvernul? Dacă da, ce au primit în schimb? Ciudat cum fix cei care țipă toată ziua de «trădare» și «străini» sunt prinși cu astfel de mișmașuri”, a spus Dominic Fritz.
Scandalul a escaladat după ce deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că a formulat plângeri penale împotriva lui Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan, acuzându-i de trădare și de acțiuni care, în opinia sa, ar fi vizat subminarea economică a României.
Dimitriu susține că întâlnirile dintre politicienii români și oficialii americani, precum și discuțiile privind gazele naturale lichefiate și Coridorul Vertical, trebuie investigate.
„Le-am făcut plângere penală pentru trădare lui Grindeanu, Simion și Ivan. Să fie cercetați pentru că au negociat cu o putere străină aservirea și subminarea economică a României”, a afirmat deputatul USR.
El a cerut, de asemenea, clarificări privind rolul pe care l-ar fi avut cei trei în discuțiile despre schimbarea Guvernului Bolojan.
Ce știm despre întâlnirea de la București
La 31 martie, Sorin Grindeanu s-a întâlnit la București cu Kimberly Guilfoyle. La întâlnire s-ar fi aflat și Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Florin Vlădică.
Întrebat despre discuție, Grindeanu a confirmat că tema a fost Coridorul Vertical de Gaze.
„Discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte care țin de Coridorul Vertical de Gaze, o rută energetică strategică în care România poate avea un rol de tranzit important”, a declarat liderul PSD.
„Tentativa de manipulare legată de o așa-zisă conspirație împreună cu americanii pentru a-l îndepărta pe incompetentul Bolojan este din categoria conspirațiilor cu pământul plat. Atât mai poate propaganda de dreapta! Să stârnească hohote de râs. Lucrurile sunt însă mult mai simple: pe Bolojan nu l-au dat jos nici americanii, nici rușii, nici illuminati și nici vreun alt ordin secret, ci l-au demis peste 88% dintre români pentru că a guvernat foarte prost și a dus România în gard”, a mai spus Sorin Grindeanu.
Și liderul AUR George Simion a respins acuzațiile și a susținut că informațiile privind o înțelegere pentru schimbarea Guvernului Bolojan sunt inventate sau scoase din context.
Simion a răspuns inclusiv acuzațiilor formulate de Dominic Fritz, afirmând că nu el ar fi fost responsabil pentru guvernarea care a dus România în situația respectivă și că moțiunea de cenzură a reprezentat o decizie politică internă.
Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură susținută de PSD și AUR, iar disputa politică privind cauzele căderii sale exista deja înaintea apariției articolului american.
În centrul scandalului se află și gazele americane
Dincolo de acuzațiile politice, există o componentă economică importantă: Coridorul Vertical de Gaze și posibilitatea importării în regiune a gazului natural lichefiat provenit din Statele Unite.
Kimberly Guilfoyle a promovat public cooperarea energetică regională și dezvoltarea rutelor prin care gazul american poate ajunge în Europa Centrală și de Est. România este relevantă prin poziția sa geografică și prin infrastructura Transgaz.
Bogdan Ivan declara încă din martie că gazele americane care tranzitează România către Ucraina reprezintă o oportunitate pentru compania Transgaz și pentru reducerea dependenței de gazul rusesc.
„România are venituri, prin compania Transgaz, pentru toate gazele pe care le tranzitează pe teritoriul României […] și e normal să continuăm să facem acest lucru”, declara atunci Ivan.
Prin urmare, discuția despre gazele americane nu este inventată de scandalul actual. Ea exista de mai multe luni și reprezenta deja o temă a relației economice dintre România, Statele Unite și partenerii europeni.
Ceea ce a schimbat radical natura controversei este relatarea WSJ potrivit căreia ambasadoarea americană ar fi legat implicit schimbarea guvernului român de aceste interese energetice.
Presa românească preia rapid informația. Cititorul trebuie să distingă între relatare și interpretare
Articolul WSJ a fost preluat rapid de publicațiile mainstream românești iar unele dintre ele au ales să distorsioneze relatările și să deschidă noi interpretări, ținând cont de contextul politic actual.
Momentul apariției scandalului este unul extrem de sensibil. Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă, 26 septembrie, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși. Cabinetul este susținut de PNL, USR și UDMR și are 16 ministere și trei vicepremieri. Programul conține 372 de măsuri.
Problema este însă aritmetica parlamentară. Mureșan a declarat că, în acest moment, se bazează pe 170 de voturi, în timp ce pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233. Audierile miniștrilor sunt programate luni și marți, iar votul în plenul reunit al Parlamentului este programat miercuri, 30 septembrie, de la ora 13:00.
PSD a anunțat că nu va vota Guvernul Mureșan. În acest context, scandalul privind presupusa implicare americană în căderea Guvernului Bolojan apare exact într-o perioadă în care partidele își pregătesc pozițiile pentru un nou test parlamentar.
Dincolo de războiul declarațiilor, există o serie de întrebări legitime care pot fi adresate tuturor celor implicați: ce s-a discutat concret la întâlnirile dintre oficialii români și Kimberly Guilfoyle? Ce documente există în legătură cu negocierile privind Coridorul Vertical? Au existat propuneri comerciale concrete privind importurile de GNL american? Care era poziția Guvernului Bolojan? Și, mai ales, există vreo probă care să lege aceste negocieri energetice de schimbarea guvernului?
Până la apariția unor asemenea probe, afirmația că „americanii au dat jos Guvernul Bolojan” rămâne o acuzație bazată pe o relatare contestată, nu un fapt demonstrat. Iar o parte din presa mainstream atât de vehementă, ar trebui să explice cititorilor săi, de ce nu a reacționat la fel după scandalul iscat de programul SAFE și faptul că jumătate din suma alocată înzestrării Armatei cu echipamente militare au fost dirijate către o singură companie din Germania.
Într-o perioadă în care fiecare tabără încearcă să folosească informațiile apărute în spațiul public împotriva celeilalte, discernământul cititorului devine la fel de important ca informația în sine.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
