Reformă administrativă mai amplă: 1.600 de primării vizate de comasare și până la 18.000 de aleși locali mai puțin. Orașele sub 10.000 de locuitori vor deveni comune
PSD pregătește o reorganizare administrativ-teritorială mult mai amplă decât comasarea voluntară a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori, discutată până acum la nivel guvernamental. Europarlamentarul Dragoș Benea, desemnat de conducerea partidului să coordoneze grupul de lucru pentru această reformă, a anunțat luni, 9 noiembrie, că sunt analizate scenarii care vizează aproximativ 1.600 de primării, inclusiv posibilitatea comasării unor orașe sau transformării acestora în comune. Reforma ar putea elimina între 15.000 și 18.000 de funcții de aleși locali, iar aplicarea ei este avută în vedere începând din 2028, după încheierea mandatelor actualilor primari.
Dragoș Benea a prezentat primele direcții ale proiectului de reorganizare administrativ-teritorială pregătit de Partidul Social Democrat.
Inițiativa, lansată în urmă cu aproximativ două săptămâni de conducerea PSD, urmărește reducerea numărului de primării, diminuarea cheltuielilor administrative și creșterea capacității autorităților locale de a atrage fonduri europene.
Benea a precizat că grupul de lucru se află încă într-o etapă incipientă, iar propunerile nu reprezintă, deocamdată, decizii definitive ale Guvernului.
Totuși, amploarea scenariilor analizate arată că PSD ia în calcul schimbări importante în organizarea administrației locale, inclusiv măsuri care ar putea întâmpina opoziția propriilor primari.
Dragoș Benea a declarat că reforma presupune un cost politic important, pe care PSD este pregătit să și-l asume.
„Din capul locului vă spun că reorganizarea administrativ-teritorială presupune un cost politic cert, pe care noi, cel puțin PSD-ul, suntem pregătiți să-l asumăm.”
Potrivit europarlamentarului, principalul obiectiv este reducerea aparatului administrativ și a cheltuielilor suportate de comunitățile locale.
„Trebuie să răspundem așteptărilor oamenilor, să avem un aparat administrativ mai suplu, cu mai puține primării, cu mai puțini primari, cu mai puțini viceprimari, cu mai puțini consilieri locali, cu mai puține cheltuieli de funcționare.”
Benea susține că reforma ar putea crea administrații locale mai puternice, capabile să ofere servicii publice mai bune și să acceseze finanțări care, în prezent, sunt dificil de obținut de către comunele cu populație foarte redusă.
El consideră că fragmentarea administrativă limitează capacitatea multor localități de a susține investiții și de a asigura cofinanțarea proiectelor europene.
Aproximativ 1.600 de primării ar putea intra în analiza pentru comasare
Una dintre principalele noutăți prezentate de Dragoș Benea este posibilitatea extinderii reformei la comunele cu mai puțin de 3.000 de locuitori.
Până acum, proiectul discutat la Ministerul Dezvoltării viza comasarea voluntară a localităților cu populație sub 1.500 de locuitori.
Grupul de lucru coordonat de Benea consideră însă că această abordare este insuficientă. „Nu putem pretinde că doar comasând 400 de comune, voluntar sau involuntar, cele cu populație sub 1.500 de locuitori, am realizat o reformă.”
Potrivit datelor invocate de europarlamentar, România are peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte aproximativ 1.100 cu populații de până la 3.000 de locuitori.
Într-un scenariu care ar utiliza pragul de 3.000 de locuitori, aproximativ 1.600 de primării ar urma să fie analizate pentru reorganizare. Benea a explicat însă că acest lucru nu înseamnă desființarea tuturor celor 1.600 de administrații.
„Sigur, nu înseamnă că dispar toate 1.600. Poate să fie 700, 800, 900, în funcție de ce va rezulta din analiza acelor comitete județene.”
Aceste cifre sunt scenarii de lucru, nu un număr definitiv de primării care vor fi desființate. Mai mult, europarlamentarul a precizat că sunt luate în calcul inclusiv simulări cu un prag de 4.000 de locuitori.
Orașele mici ar putea fi comasate sau transformate în comune
Reforma nu ar urma să se limiteze la administrațiile comunale. Dragoș Benea a atras atenția că numeroase orașe din România nu mai îndeplinesc criteriul demografic de 10.000 de locuitori, deși continuă să funcționeze cu structuri administrative specifice mediului urban.
„55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au, în schimb, o administrație locală bugetofagă de nivel orășenesc”, a declarat acesta.
Întrebat dacă unele orașe ar putea fi comasate cu localități vecine sau retrogradate la statutul de comună, Benea a răspuns:
„Și, și. Deci am putea să vedem și orașe comasate, dar și orașe trecute la comune.” Europarlamentarul a oferit chiar un exemplu din județul Bacău, referindu-se la orașele Slănic-Moldova și Târgu Ocna.
„E posibil să rezulte un oraș Târgu Ocna la final. Ar fi și firesc”, a afirmat Benea, prezentând această posibilitate drept un exemplu de reorganizare care ar putea rezulta din analiză. Declarația nu reprezintă o decizie de comasare a celor două orașe.
Până la 18.000 de aleși locali ar putea dispărea din administrație
Un alt efect important al reformei ar putea fi reducerea numărului de funcții de conducere și de reprezentare din administrația locală.
Dragoș Benea a estimat că între 15.000 și 18.000 de aleși locali ar putea să nu se mai regăsească în viitoarea structură administrativă.
„Undeva între 15.000 și 18.000 de aleși locali care s-ar putea să nu mai fie, din 2028 încolo: consilieri, primari, viceprimari.”
Reducerea numărului de primării ar implica și diminuarea unor cheltuieli administrative, inclusiv cele legate de funcționarea instituțiilor.
Totuși, europarlamentarul a recunoscut că nu există încă o estimare definitivă a economiilor care ar putea fi realizate la buget.
„Mi-aș fi dorit să vă dau o cifră cât mai exactă. Permiteți-mi ca la următoarea întâlnire să venim și cu cifre.”
Prin urmare, deși PSD avansează un posibil impact asupra numărului de aleși locali, economiile financiare totale rămân de calculat.
Șase criterii pentru stabilirea primăriilor care vor fi comasate
Grupul de lucru intenționează să folosească o așa-numită „matrice a sustenabilității administrative”, construită pe baza unor indicatori măsurabili.
Dragoș Benea a prezentat șase criterii principale:
- Populația și evoluția demografică – numărul locuitorilor și dinamica populației.
- Sustenabilitatea economică – raportul dintre veniturile proprii ale primăriei și cheltuielile sale, inclusiv colectarea taxelor și impozitelor locale.
- Capacitatea administrativă – personalul specializat, competențele instituției, investițiile realizate și fondurile europene sau naționale atrase.
- Conectivitatea – distanțele față de drumuri principale, autostrăzi, spitale, servicii de urgență și aeroporturi.
- Accesibilitatea – accesul locuitorilor la școli, grădinițe, creșe, dispensare, medici și servicii administrative.
- Serviciile publice locale – alimentarea cu apă, canalizarea, gazele naturale, iluminatul public și transportul în comun.
Pe baza acestor indicatori, autoritățile ar urma să stabilească ce unități administrativ-teritoriale pot funcționa sustenabil și care ar trebui reorganizate.
Benea a precizat că partea tehnică a sistemului de punctare ar urma să fie asigurată de specialiștii Ministerului Dezvoltării.
Inteligența artificială, folosită pentru analiza administrațiilor locale
O altă noutate anunțată de europarlamentar este utilizarea unor instrumente de inteligență artificială pentru prelucrarea volumelor mari de informații necesare reformei.
„Vă spun foarte clar că lucrăm inclusiv cu tool-uri complexe de inteligență artificială, pentru că avem de corelat și coroborat în cadrul procesului volume foarte mari, impresionante, aș zice, de date, date diferite din baze de date diferite, baze de date, evident, publice.”
Aceste instrumente ar urma să ajute la analiza indicatorilor demografici, economici și administrativi. Benea a susținut că digitalizarea administrației poate facilita conectarea comunităților care, în trecut, erau dificil de administrat împreună din cauza distanțelor și a infrastructurii.
Totuși, nu au fost prezentate detalii despre instrumentele utilizate, modul de verificare a rezultatelor sau mecanismele prin care vor fi evitate eventualele erori în evaluarea localităților.
Comitete județene de reorganizare, constituite în jurul prefecturilor
Potrivit planului prezentat, la nivelul fiecărui județ ar urma să fie înființat un comitet de reorganizare administrativ-teritorială.
Aceste structuri ar urma să reunească reprezentanți ai prefecturilor, consiliilor județene, oficiilor de cadastru, direcțiilor de statistică, inspectoratelor școlare, poliției și direcțiilor agricole.
Comitetele ar avea rolul de a analiza situația fiecărei unități administrativ-teritoriale și de a consulta autoritățile locale. Ulterior, propunerile de reorganizare ar urma să fie transmise Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Dezvoltării.
Benea a precizat că soluțiile trebuie să țină cont și de particularitățile geografice ale unor regiuni, inclusiv zonele montane și Delta Dunării, unde distanțele dintre localități pot face dificilă comasarea.
Nu a exclus însă reorganizarea comunelor izolate, explicând că fiecare situație va trebui analizată în funcție de criteriile stabilite.
„Satul românesc nu dispare”. Ce se întâmplă cu numele localităților și buletinele oamenilor
Dragoș Benea a insistat că reforma nu presupune dispariția satelor și nici eliminarea categoriilor administrative prevăzute de Constituție.
„Rădăcina noastră a satului românesc nu dispare, nu se desființează. De altfel, vom păstra actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituție, și anume sate, comune, orașe, municipii și județe.”
Europarlamentarul a explicat că desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă dispariția localității.
El a comparat procesul cu reorganizarea unor unități școlare care și-au pierdut personalitatea juridică, dar au continuat să funcționeze. În privința documentelor de identitate, Benea a declarat că este analizată posibilitatea unei perioade de tranziție în care schimbarea actelor să fie gratuită pentru cetățenii afectați.
„Se ia în calcul introducerea unei perioade de tranziție, în care cetățenii să-și poată schimba documentele gratuit, fără cheltuieli personale, cheltuielile să fie suportate de stat, acolo unde va fi cazul.”
El a precizat că denumirile satelor ar urma să fie păstrate, în timp ce denumirile comunelor ar putea fi modificate în urma comasărilor.
Reforma ar putea fi realizată fără acordul voluntar al primarilor
Una dintre cele mai importante diferențe dintre proiectul Ministerului Dezvoltării și scenariul pregătit de grupul PSD privește caracterul voluntar al comasărilor.
Dragoș Benea și-a exprimat rezervele față de posibilitatea ca un număr mare de primari să accepte de bunăvoie desființarea propriilor administrații.
„Voluntar nu cred că vor fi foarte multe comunități care doresc să comaseze.” Întrebat dacă proiectul coordonat de el presupune tot o reorganizare voluntară, răspunsul a fost explicit:
„Ceea ce încercăm prin acest grup de lucru și să ducem acest document în fața românilor nu vorbește de voluntar. Nu vorbește de voluntar, vorbește de niște criterii care ne vor indica acele comunități care sunt recomandabile a fi duse la comasare.”
Această abordare ar putea genera opoziție din partea autorităților locale, inclusiv a primarilor PSD. Benea a recunoscut că rezistența politică este de așteptat. „Sunt convins că se vor opune. Va exista o rezistență.”
Europarlamentarul a susținut că toate partidele vor suporta costuri politice în urma reducerii numărului de primării și de aleși locali.
„Poate PSD-ul cei mai mulți aleși locali pierde. Dar și PNL-ul, și UDMR-ul, și USR-ul vor pierde, vor avea costuri politice ca urmare a acestui demers.”
Comasarea localităților, fără referendumuri? Ce spune Benea
Întrebat dacă reorganizarea ar necesita referendumuri locale, Dragoș Benea a apreciat că acestea nu ar fi necesare în scenariul discutat de grupul său.
„Dacă nu umblăm la actuala arhitectură administrativă, deci nu intrăm în conflict cu Constituția, nu văd să ajungem la referendumuri locale, la mii de referendumuri locale. Nu cred.”
Aceasta este însă interpretarea exprimată de europarlamentar, nu o concluzie juridică definitivă. Modificarea limitelor administrativ-teritoriale și a statutului localităților presupune respectarea cadrului constituțional și legal, inclusiv a normelor privind consultarea comunităților locale.
Prin urmare, posibilitatea realizării reformei fără referendumuri va trebui analizată juridic înainte de adoptarea unei eventuale legi.
Și județele ar putea intra în discuția despre reorganizare
Dragoș Benea nu a exclus nici posibilitatea extinderii dezbaterii asupra organizării județelor. Întrebat dacă reforma ar putea viza inclusiv actuala structură județeană, acesta a răspuns:
„Va fi și această discuție legată de județe.” Europarlamentarul a făcut referire la diferențele economice dintre județele României, însă nu a prezentat un scenariu concret de comasare sau reducere a numărului acestora.
În acest moment, discuția privind județele se află doar la nivel exploratoriu.
Documentul ar putea fi finalizat în martie. Aplicarea reformei, din 2028
PSD își propune să finalizeze documentul de reorganizare administrativ-teritorială în luna martie 2027.
Dragoș Benea a declarat că termenul este influențat atât de calendarul electoral, cât și de pregătirea României pentru viitorul cadru financiar european 2028–2034. „Este evident că e o cursă contra-cronometru, pe care ne propunem să o încheiem undeva în luna martie.”
Europarlamentarul a precizat că actualii primari trebuie să își ducă mandatele până la capăt. „Primarii trebuie să-și încheie acest mandat în 2028, deci nu trebuie să existe teme pe acest subiect.”
Aplicarea efectivă a reorganizării este avută în vedere începând din 2028. În privința adoptării reformei, Benea a indicat drept variantă angajarea răspunderii Guvernului în Parlament.
Această procedură ar permite Guvernului să își asume un proiect legislativ, în condițiile prevăzute de Constituție, dar nu elimină posibilitatea unei moțiuni de cenzură sau a controlului de constituționalitate.
Fondurile europene, unul dintre argumentele principale ale reformei
Dragoș Benea a legat necesitatea reorganizării de pregătirea administrațiilor locale pentru următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene.
Potrivit acestuia, fondurile de coeziune ar putea fi mai reduse, iar capacitatea administrativă și numărul de locuitori vor conta în accesarea finanțărilor.
„Poate chiar ieri trebuia să se întâmple această reformă administrativ-teritorială, dacă ne gândim la fondurile europene 2028–2034.”
Benea a susținut că administrațiile fragmentate și slab finanțate riscă să piardă oportunități de investiții. El a atras atenția că Uniunea Europeană acordă o importanță tot mai mare finanțării inovării, tehnologiei și apărării.
Dimensiunea viitoarelor alocări europene și regulile exacte de eligibilitate urmează însă să fie stabilite în cadrul negocierilor privind bugetul multianual.
Benea, despre miniștrii PSD amenințați cu pierderea funcțiilor: „Luna de miere a trecut de mult”
În timpul discuției cu jurnaliștii, europarlamentarul a fost întrebat și despre avertismentul transmis unor miniștri PSD de secretarul general al partidului, Claudiu Manda.
Potrivit întrebării adresate de presă, Manda le-ar fi spus unor membri ai Guvernului că nu vor mai apuca Crăciunul în funcțiile actuale dacă nu își îndeplinesc sarcinile. Dragoș Benea a explicat că nemulțumirile privesc în special ritmul reformei companiilor de stat și al agențiilor.
El a afirmat că miniștrii trebuiau să transmită propuneri către vicepremierul Marian Neacșu, responsabil cu coordonarea acestui proces, însă materialele primite ar fi fost insuficiente.
„Probabil unii dintre miniștri n-au înțeles că luna de miere a trecut de mult, luna de miere a acestui Guvern, și ei trebuie să livreze rapid.”
Întrebat care sunt miniștrii vizați, Benea a precizat că nu au fost nominalizați public. „Cine a avut urechi de auzit cred că a înțeles.”
Europarlamentarul a mai declarat că ședințele săptămânale ale conducerii PSD reprezintă, în opinia sa, un mecanism permanent de evaluare a activității miniștrilor.
„Deci nu la trei luni, nu la șase luni, nu la o lună, ci din săptămână în săptămână, pe comunicare, pe măsuri concrete.”
Deocamdată, nu există o hartă a localităților propuse pentru comasare, un număr definitiv al administrațiilor care ar urma să dispară sau o evaluare completă a impactului financiar.
Dragoș Benea susține însă că actuala organizare administrativă, stabilită în 1968, trebuie adaptată realităților demografice și economice.
„Costul inacțiunii este mult mai mare decât mulțumirea de sine și rămânerea într-o păguboasă zonă de confort”, a declarat europarlamentarul.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
