CNIR ar putea fi absorbită de CNAIR. Ce se întâmplă cu autostrada A8 și cine va prelua proiectele de investiții din Moldova
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), instituția care gestionează în prezent o parte dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, ar putea dispărea în urma unei reorganizări a companiilor de stat. Varianta discutată este absorbția CNIR de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), ceea ce ar însemna revenirea la o singură structură care să gestioneze investițiile majore în infrastructura rutieră.
Subiectul a fost readus în atenție de liderul PSD, Sorin Grindeanu, care a anunțat că, cel puțin 100 de entități ale statului ar urma să dispară prin desființare, comasare sau reorganizare. Printre exemplele oferite de acesta se numără chiar CNIR și CNAIR, despre care susține că au atribuții care se suprapun.
„Nu văd de ce statul trebuie să aibă instituții care se calcă pe picioare. Dau exemplu la Ministerul Transporturilor. Prin PNRR, domnul Ghinea a considerat necesar să avem o nouă companie care se cheamă CNIR, care face exact același lucru ca și CNAIR-ul. Doar că acum trebuie să avem două instituții”, a declarat Sorin Grindeanu.
Liderul social-democrat a mai precizat că vicepremierul Marian Neacșu va prezenta luni primul proiect privind reorganizarea instituțiilor și companiilor de stat. Grindeanu susține că premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan au fost informați despre propunerile sale și și-au exprimat acordul.
CNIR, compania care a apărut în perioada guvernării tehnocrate și a devenit operațională în mandatul lui Cătălin Drulă
Istoria CNIR este mai veche decât actualele discuții despre reorganizarea companiilor de stat. Compania a fost înființată în septembrie 2016, printr-o ordonanță de urgență adoptată de Guvernul condus de Dacian Cioloș. Ideea inițială era separarea activităților de administrare și întreținere a infrastructurii rutiere de cele privind pregătirea și implementarea marilor proiecte de investiții.
În august 2017, Guvernul condus de Mihai Tudose a modificat cadrul legislativ, iar CNAIR și-a recăpătat atribuțiile privind investițiile în autostrăzi.
Ulterior, în martie 2021, în perioada guvernării PNL-USR-UDMR, Parlamentul a aprobat legea de înființare a companiei. În aceeași perioadă, când Cătălin Drulă era ministru al Transporturilor, CNIR a început procesul de operaționalizare, fiind numită prima conducere interimară.
CITESTE SI: CNIR vrea să accelereze proiectarea tronsonului Iași–Ungheni
Compania a devenit efectiv funcțională în anii următori, iar Gabriel Budescu a preluat conducerea acesteia în martie 2024. Instituția a început să preia proiecte de la CNAIR și să organizeze propriile proceduri de achiziție pentru investiții rutiere majore.
Deși CNIR a fost prezentată drept o structură menită să accelereze construcția autostrăzilor, existența în paralel a celor două companii a alimentat în timp discuțiile privind suprapunerea atribuțiilor și costurile administrative.
Autostrada A8, printre proiectele care ar putea reveni la CNAIR
O eventuală absorbție a CNIR de către CNAIR ar avea consecințe directe asupra administrării proiectelor de infrastructură din Moldova. Printre cele mai importante investiții gestionate în prezent de CNIR se află mai multe sectoare ale Autostrăzii Unirii A8, în special cele din zona montană, care vor asigura legătura dintre Transilvania și Moldova.
În prezent, proiectele A8 sunt împărțite între cele două companii. CNAIR gestionează, printre altele, sectoarele Târgu Mureș – Miercurea Nirajului și Miercurea Nirajului – Sărățeni, în timp ce CNIR are în portofoliu mai multe loturi din zona montană.
Printre acestea se numără Sărățeni – Joseni, Joseni – Ditrău, Ditrău – Grințieș și Grințieș – Pipirig. Aceste sectoare reprezintă unele dintre cele mai dificile lucrări de infrastructură rutieră din România, din cauza reliefului montan, a numărului mare de viaducte și tuneluri și a costurilor ridicate.
Prin urmare, dacă varianta absorbției va fi pusă în practică, contractele, procedurile administrative și responsabilitățile privind aceste investiții vor trebui reorganizate și transferate către CNAIR sau către structura rezultată din fuziune.
Pentru Moldova, miza este una majoră. Autostrada A8 reprezintă principala legătură rutieră de mare viteză dintre regiune și Transilvania, iar orice schimbare instituțională trebuie să evite întârzierile în derularea contractelor de proiectare și execuție.
Deocamdată, nu a fost prezentată o decizie oficială privind absorbția CNIR și nici un calendar concret pentru transferul proiectelor. Declarațiile lui Sorin Grindeanu reprezintă, în acest moment, o propunere în cadrul procesului mai amplu de reorganizare a companiilor de stat.
Rămâne de văzut dacă o singură companie va putea gestiona mai eficient atât administrarea infrastructurii existente, cât și pregătirea și implementarea marilor investiții, fără ca reorganizarea să afecteze ritmul de construire a autostrăzilor din România.
