Operațiune DIICOT de amploare: 46 de percheziții în șase județe într-un dosar de fraudă cu carburanți. Prejudicii de sute de milioane de lei și credite IMM INVEST obținute ilegal
O amplă anchetă privind constituirea unui grup infracțional organizat, evaziunea fiscală și obținerea ilegală de fonduri a fost declanșată de procurorii DIICOT. Joi, 12 noiembrie 2026, anchetatorii au efectuat 46 de percheziții domiciliare în București și în județele Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov, într-un dosar complex care vizează fraude cu produse petroliere, accize și TVA, dar și obținerea unor credite bancare garantate de stat prin programele IMM INVEST și IMM INVEST PLUS.
Investigația scoate la iveală un mecanism financiar complex, care ar fi funcționat prin intermediul mai multor societăți comerciale controlate din umbră de aceleași persoane. Potrivit procurorilor, gruparea ar fi beneficiat inclusiv de sprijinul unor persoane cu funcții de conducere în administrația fiscală, al unor angajați ai unei instituții bancare și al unor inspectori vamali.
În dosar sunt cercetate infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, obținere ilegală de fonduri, înșelăciune, deturnare a licitațiilor publice și abuz în serviciu, unele dintre acestea în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave.
Gruparea ar fi fost constituită în 2023 și ar fi controlat mai multe firme prin administratori de fațadă
Conform DIICOT, în anul 2023, patru persoane ar fi constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat ulterior și alți membri. Scopul ar fi fost obținerea unor câștiguri financiare importante prin evitarea plății obligațiilor fiscale generate de comercializarea produselor petroliere.
Gruparea ar fi fost coordonată de o persoană care exercita controlul asupra mai multor societăți comerciale, însă fără să figureze neapărat oficial în conducerea acestora. În funcțiile de administrare ar fi fost desemnate formal alte persoane, care ar fi acționat în cadrul mecanismului stabilit de coordonator.
Membrii grupării ar fi avut responsabilități distincte. Unii se ocupau de aprovizionarea cu produse energetice, alții de organizarea circuitelor comerciale și gestionarea fluxurilor financiare, în timp ce alte persoane se ocupau de documente și de înregistrarea operațiunilor în contabilitate.
Peste 208 milioane de lei în facturi pentru operațiuni fictive cu motorină
Una dintre componentele principale ale anchetei vizează un mecanism prin care ar fi fost diminuate ilegal obligațiile de plată a TVA aferente comercializării motorinei.
Potrivit procurorilor, între societatea care asigura aprovizionarea cu produse petroliere și firma care vindea carburanții către beneficiarii finali ar fi fost introdusă artificial o societate comercială aflată în insolvență.
Această firmă intermediară ar fi emis facturi pentru livrări de motorină care nu ar fi avut loc în realitate. Documentele erau ulterior utilizate de societatea beneficiară pentru deducerea nelegală a TVA.
În paralel, la nivelul societății interpuse ar fi fost folosit un mecanism contabil prin care obligațiile fiscale erau considerate stinse pe baza unui pretins sold negativ. Acesta provenea din operațiuni de stornare efectuate în anul 2019, pentru care autoritățile fiscale nu recunoscuseră dreptul de rambursare.
În perioada decembrie 2023 – august 2025, în contabilitatea societății beneficiare ar fi fost înregistrate peste 340 de facturi fiscale, cu o valoare totală de peste 208 milioane de lei.
Prejudiciul estimat de anchetatori pentru această componentă se ridică la aproximativ 33,3 milioane de lei, reprezentând TVA.
Suspiciuni privind implicarea unui funcționar cu funcție de conducere din administrația fiscală
Ancheta DIICOT indică și posibila implicare a unei persoane care exercita atribuții de conducere în cadrul unei administrații județene a finanțelor publice.
Potrivit procurorilor, aceasta ar fi sprijinit activitatea grupării prin furnizarea de informații și îndrumări privind situația fiscală a societății interpuse, posibilitățile de compensare a obligațiilor și modalitatea de gestionare a relațiilor cu organele fiscale.
Astfel, mecanismul investigat nu s-ar fi limitat la utilizarea unor firme intermediare și a unor documente contabile fictive, ci ar fi beneficiat și de informații din interiorul administrației fiscale.
Accize și TVA diminuate prin declararea incompletă a cantităților de carburanți
O altă componentă a dosarului vizează modul în care erau raportate operațiunile de eliberare pentru consum a produselor energetice.
Anchetatorii au descoperit indicii potrivit cărora anumite cantități de produse petroliere ar fi fost atribuite scriptic unei societăți intermediare, fiind astfel calculate accize mai mici decât cele care ar fi trebuit plătite pentru cantitățile comercializate în realitate.
Prin această metodă ar fi fost diminuată atât valoarea accizelor, cât și TVA aferentă operațiunilor. Prejudiciul estimat pentru această componentă este de aproximativ 1,218 milioane de lei.
Investigațiile au identificat și o altă societate care comercializa carburanți, în cazul căreia ar fi existat un mecanism asemănător.
În perioada noiembrie 2023 – noiembrie 2025, doi suspecți, sprijiniți de reprezentanții unui antrepozit fiscal, ar fi participat la raportarea incompletă a operațiunilor de eliberare pentru consum a motorinei și benzinei.
Prin transformarea cantităților evidențiate în documente și calcularea unor accize inferioare celor datorate, obligațiile fiscale către bugetul de stat ar fi fost diminuate cu peste 4,5 milioane de lei, sumă reprezentând accize și TVA.
Mai mult, în perioada aprilie – mai 2025, reprezentanții antrepozitului fiscal ar fi folosit 26 de ordine de plată emise în numele unei alte societăți comerciale, pentru a crea aparența că accizele datorate fuseseră achitate.
Prejudiciul estimat în legătură cu aceste operațiuni este de aproximativ 2,2 milioane de lei.
Peste 41 de milioane de lei obținute prin credite IMM INVEST și IMM INVEST PLUS
Una dintre cele mai importante componente ale anchetei vizează obținerea unor finanțări garantate de stat prin programele IMM INVEST și IMM INVEST PLUS.
Potrivit procurorilor, membrii grupării ar fi folosit șapte societăți comerciale pentru a accesa finanțări bancare, prezentând documente și informații inexacte sau incomplete cu privire la operațiunile care urmau să fie finanțate, valoarea investițiilor, aporturile proprii și sursele de rambursare a creditelor.
Scopul ar fi fost crearea aparenței că societățile îndeplineau toate condițiile necesare pentru obținerea și utilizarea finanțărilor.
Mecanismul ar fi beneficiat și de sprijinul unor angajați ai unei instituții de credit, printre care analiști de credit și membri ai comitetului de credit, care ar fi fost implicați în etapele de analiză, aprobare și acordare a împrumuturilor.
Prin intermediul a 12 contracte de credit ar fi fost obținute în mod nelegal fonduri de peste 41 de milioane de lei.
Anchetatorii susțin că banii nu ar fi fost utilizați exclusiv în scopurile pentru care fuseseră acordați. O mare parte din sume ar fi fost transferată către societăți afiliate și folosită pentru constituirea aporturilor necesare accesării altor finanțări, plata unor obligații bancare sau efectuarea unor cheltuieli personale.
Practic, potrivit mecanismului descris de procurori, o parte dintre banii obținuți printr-un credit ar fi fost utilizați pentru a crea aparența resurselor financiare necesare accesării altor credite.
Alte trei credite comerciale ar fi provocat o pagubă de 2,45 milioane de lei
Investigația nu se oprește la finanțările garantate de stat.
În perioada august 2024 – mai 2025, prin prezentarea unor achiziții simulate, a unor bunuri supraevaluate și a unor surse de rambursare considerate nereale, ar fi fost obținute alte trei credite comerciale.
De această dată, finanțările nu beneficiau de garanții de stat, însă mecanismul ar fi provocat o pagubă directă instituției bancare de aproximativ 2,45 milioane de lei.
Anchetatorii verifică astfel atât modul în care au fost acordate finanțările garantate de stat, cât și posibila fraudare a unor operațiuni de creditare comercială obișnuite.
Licitație pentru cesionarea unor creanțe bugetare, trucată prin oferte concertate
Un alt capitol al anchetei privește o procedură organizată în perioada august – septembrie 2025, pentru cesionarea unor creanțe bugetare în valoare de 5.275.461 de lei.
Conform DIICOT, două societăți comerciale aflate sub coordonarea aceleiași persoane care ar fi condus gruparea au depus oferte aparent independente, dar care ar fi fost, în realitate, concertate.
Scopul ar fi fost influențarea rezultatului procedurii și denaturarea prețului de adjudecare. În acest mecanism ar fi fost implicat și președintele comisiei de selecție a cesionarului, persoană care ocupa o funcție de conducere în cadrul unei administrații financiare județene.
Procurorii cercetează astfel și posibila manipulare a unei proceduri prin care statul urma să valorifice creanțe bugetare de peste 5,2 milioane de lei.
Suspiciuni grave privind activitatea unor inspectori vamali. Obligații fiscale de 238,6 milioane de lei ar fi fost amânate nelegal
Poate cea mai importantă componentă a dosarului, din perspectiva sumelor implicate, vizează operațiunile de import și eliberare a produselor petroliere din antrepozitele vamale.
Procurorii DIICOT investighează modul în care au fost procesate anumite declarații vamale și eliberate produsele petroliere, prin aplicarea presupus nelegală a unui regim care permitea suspendarea plății accizelor și neplata efectivă a TVA la import.
Potrivit anchetatorilor, persoane cu atribuții de verificare și procesare a operațiunilor vamale, respectiv inspectori vamali, dar și angajați ai operatorului responsabil de depozitarea și eliberarea produselor petroliere din antrepozitul vamal, ar fi încălcat obligațiile legale de serviciu.
Prin acțiunile acestora, societățile beneficiare ar fi putut amâna nelegal plata obligațiilor fiscale și ar fi valorificat produsele petroliere înainte de achitarea taxelor datorate statului.
Valoarea totală a obligațiilor fiscale a căror încasare ar fi fost amânată nelegal se ridică la aproximativ 238,6 milioane de lei. Suma reprezintă accize și TVA aferente operațiunilor de import.
Din cauza întârzierii încasării acestor obligații, prejudiciul calculat de autoritatea vamală, sub forma dobânzilor și penalităților, depășește 25 de milioane de lei.
Este una dintre cele mai importante componente financiare ale anchetei, având în vedere valoarea obligațiilor fiscale implicate și posibila implicare a unor persoane cu atribuții în instituțiile statului.
46 de percheziții în București și alte cinci județe. Audierile au loc la sediul DIICOT
Pentru documentarea întregii activități infracționale, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai structurilor de combatere a criminalității economico-financiare din cadrul Poliției Capitalei, au pus în aplicare, în 12 noiembrie 2026, un număr de 46 de mandate de percheziție domiciliară.
Acțiunile s-au desfășurat în municipiul București și în județele Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov.
La operațiune au participat și polițiști din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, Bacău și Galați, precum și jandarmi ai Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, Grupării de Jandarmi Mobile Bacău și Grupării de Jandarmi Mobile Constanța.
Persoanele vizate urmează să fie audiate la sediul DIICOT – Structura Centrală.
Ancheta urmărește documentarea tuturor circuitelor financiare, identificarea beneficiarilor reali ai sumelor obținute și stabilirea contribuției fiecărei persoane implicate în mecanismele investigate.
O anchetă cu multiple ramificații și implicații asupra banilor publici
Dosarul reunește mai multe mecanisme presupus infracționale: facturi pentru operațiuni fictive cu motorină, diminuarea accizelor și TVA, credite garantate de stat obținute pe baza unor documente inexacte, manipularea unei proceduri de cesionare a creanțelor bugetare și posibile acte de corupție sau abuz în serviciu în zona administrației fiscale și vamale.
Cazul ridică semne de întrebare și cu privire la mecanismele de verificare a finanțărilor acordate prin programele IMM INVEST și IMM INVEST PLUS, prin care statul a garantat credite bancare destinate sprijinirii mediului de afaceri.
De asemenea, posibila implicare a unor funcționari fiscali, inspectori vamali și angajați ai unei instituții bancare arată complexitatea rețelei de relații pe care anchetatorii încearcă să o documenteze.
