Bătaie de joc la adresa Moldovei. Radu Miruță vorbeste despre realocarea unor fonduri nerambursabile de pe Autostrada A7 către proiecte feroviare din vest
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a declarat că două loturi ale Autostrăzii Moldovei A7, aflate în zona Bacău–Pașcani, riscă să nu fie finalizate până la termenul-limită impus prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv 31 august 2026. În acest context, autoritățile române discută cu Comisia Europeană posibilitatea realocării unor fonduri către proiecte feroviare considerate mai avansate.
Potrivit oficialului, există patru loturi importante pe traseul A7, dintre care două sunt considerate sigure pentru deschidere în termen, atât de constructori, cât și de supervizorii de proiect. Alte două tronsoane însă ridică semne de întrebare, iar Ministerul Transporturilor analizează dacă este realist să promită finalizarea lor până la sfârșitul lunii august.
Autostrada A7 reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, fiind gândită ca axă strategică între sudul țării și Moldova. În ultimii ani, proiectul a fost prezentat drept o investiție-cheie pentru reducerea timpilor de transport și pentru dezvoltarea economică a regiunii Moldovei.
Problema principală ține de finanțarea prin granturi europene din PNRR. Dacă lucrările nu sunt terminate la timp, România riscă să piardă fondurile aferente segmentelor nefinalizate. Pentru a evita această situație, Guvernul încearcă să negocieze cu Bruxelles-ul transferul unei părți din finanțare către proiecte feroviare deja avansate, precum liniile Timișoara–Lugoj și Cluj–Oradea, finanțate în prezent prin împrumuturi.
„Există alte două loturi în jurul Bacău, Bacău – Paşcani, asupra cărora analizăm dacă este curajos să spunem că le vom finaliza aşa cum cere Comisia Europeană, date în circulaţie până la 31 august. Am identificat o posibilitate pe care o confirmăm în această perioadă cu Comisia Europeană dacă putem să facem un switch, pentru că avem de asemenea trei loturi pe calea ferată Timişoara-Lugoj şi Cluj-Oradea, care sunt mai avansate şi care sunt finanţate prin împrumut, nu prin grant. Dacă există un risc mai mare ca loturile de autostradă finanţate prin grant să nu poată fi terminate, asta înseamnă că pierdem acei bani şi analizăm pe documente, explicând Comisiei aşa cum stau lucrurile, dacă ar fi posibil ca banii din grant asociaţi unor loturi pe care le analizăm dacă vor fi terminate sau nu să-i mutăm ca sursă spre proiectele de feroviar, unde vor fi terminate aceste lucrări, ca să minimizăm riscul pierderii acestor sume de bani”, a explicat ministrul interimar.
Radu Miruță a explicat că decizia finală depinde atât de ritmul lucrărilor, cât și de condițiile meteo. Potrivit acestuia, fiecare zi de ploaie poate întârzia șantierele cu aproximativ 0,5%, iar lucrările necesită încă patru zile de stabilizare înainte de reluarea intervențiilor în teren.
Declarațiile ministrului vin în contradicție parțială cu estimările optimiste prezentate anterior de constructorul Dorinel Umbrărescu, care afirma la finalul anului trecut că tronsonul Adjudu Vechi – Săbăoani, în lungime de aproximativ 95 de kilometri, ar urma să fie gata până la 31 august 2026.
Pe lângă situația de pe A7, ministrul a menționat și alte dificultăți din infrastructura finanțată prin PNRR, inclusiv întârzieri pe celebrul „lot al urșilor” de pe Autostrada A1 Lugoj–Deva, precum și probleme privind jaloanele legate de reducerea timpilor de deplasare pe calea ferată.
În următoarele săptămâni, negocierile cu Comisia Europeană vor fi decisive pentru stabilirea modului în care România poate evita pierderea unor sume importante din PNRR și, în același timp, continua marile proiecte de infrastructură aflate în execuție.
