Consiliul Județean Suceava se împrumută cu 30 de milioane de euro pentru investiții. Cea mai mare parte a banilor merge către drumuri

Consiliul Județean Suceava se împrumută cu 30 de milioane de euro pentru investiții. Cea mai mare parte a banilor merge către drumuri

Consiliul Județean Suceava pregătește contractarea unui credit bancar de 155 de milioane de lei, cu o perioadă de rambursare de 10 ani, pentru asigurarea cofinanțării și acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente unor proiecte finanțate din fonduri europene. Aproape 87% din împrumut ar urma să fie direcționat către modernizarea rețelei de drumuri județene. Documentele oficiale arată că administrația județeană nu dispune de suficiente resurse proprii pentru susținerea investițiilor, în timp ce dobânzile și celelalte costuri ale creditului vor fi cunoscute abia după selectarea băncii finanțatoare.

Consiliul Județean Suceava intenționează să contracteze una dintre cele mai importante finanțări rambursabile prevăzute în documentația sa bugetară recentă. Un proiect de hotărâre propune aprobarea unui împrumut intern în valoare de 155.000.000 de lei, cu maturitatea de 10 ani.

Banii sunt necesari pentru continuarea unor investiții finanțate din fonduri europene, pentru care administrația județeană trebuie să asigure contribuția proprie și să suporte cheltuielile care nu pot fi decontate din finanțarea nerambursabilă.

Lipsa banilor din bugetul județului, principalul motiv al împrumutului

În referatul de aprobare, conducerea Consiliului Județean recunoaște că resursele financiare disponibile nu sunt suficiente pentru susținerea tuturor cheltuielilor de dezvoltare.

„Prin bugetul propriu al județului Suceava pe acest an, datorită resurselor financiare limitate și a multitudinii de activități aflate în finanțarea Consiliului Județean Suceava, nu au putut fi asigurate suficiente fonduri pentru secțiunea de dezvoltare”, se arată în document.

În aceste condiții, administrația județeană consideră necesară accesarea unei finanțări bancare pentru a evita dificultăți în implementarea proiectelor europene. Conducerea instituției susține că împrumutul este necesar pentru asigurarea fluxurilor financiare aferente lucrărilor și pentru acoperirea obligațiilor de cofinanțare.

CITESTE SI: Gheorghe Șoldan mută proiectul noului stadion al Sucevei la Salcea. Consiliul Județean pregătește preluarea unui teren de 15 hectare, lângă aeroport

Practic, județul intenționează să își asume o datorie pe termen lung pentru a putea continua investițiile pentru care a obținut finanțare europeană.

Cea mai mare parte a creditului, respectiv 135 de milioane de lei, este destinată proiectului de modernizare a rețelei de drumuri județene. Această sumă reprezintă aproximativ 87,1% din valoarea totală a împrumutului.

Restul fondurilor vor fi distribuite către patru proiecte care vizează reabilitarea unor clădiri și modernizarea infrastructurii publice din municipiul Suceava.

Potrivit anexei proiectului de hotărâre, repartizarea celor 155 de milioane de lei este următoarea:

În cazul Muzeului de Științele Naturii, proiectul include reabilitarea termică, refacerea șarpantei și învelitorii, intervenții la grupurile sanitare și instalațiile de încălzire, amenajări interioare și exterioare, precum și amenajarea unei terase.

Celelalte trei investiții vizează reabilitarea unor imobile din municipiul Suceava, inclusiv lucrări de eficiență energetică.

Credit pe 10 ani. Dobânzile și comisioanele vor fi stabilite ulterior

Un aspect important al proiectului îl reprezintă costul efectiv al finanțării. Deși suma împrumutată este stabilită la 155 de milioane de lei, documentația nu precizează dobânda, comisioanele bancare sau valoarea totală care va trebui rambursată.

În raportul Direcției Finanțe-Contabilitate se menționează explicit că aceste costuri vor fi cunoscute după încheierea procedurii de selecție a băncii finanțatoare.

Totodată, creditul ar urma să aibă o maturitate de 10 ani, cu posibilitatea unei perioade de grație, în funcție de oferta instituțiilor bancare.

Prin urmare, obligațiile financiare finale ale județului nu pot fi calculate doar pe baza proiectului de hotărâre. La suma principală de 155 de milioane de lei se vor adăuga dobânzile și eventualele comisioane aferente finanțării, în condițiile contractului care va fi negociat și semnat.

Aceste costuri vor trebui suportate din resursele bugetare ale județului în anii următori. Proiectul de hotărâre stabilește că plata serviciului anual al datoriei publice locale va fi asigurată integral din bugetul propriu al județului Suceava.

De asemenea, administrația județeană își asumă plata impozitelor, taxelor și a altor cheltuieli aferente implementării proiectelor.

Creditul va fi garantat cu veniturile proprii cuprinse în buget. Acest lucru înseamnă că rambursarea împrumutului va reprezenta o obligație bugetară pe termen lung, care va trebui luată în calcul la elaborarea bugetelor viitoare.

În același timp, documentele nu prezintă o simulare a ratelor anuale și nici o estimare a costului total al finanțării în diferite scenarii de dobândă.

Conducerea CJ Suceava susține că gradul de îndatorare rămâne sub 30%

În referatul de aprobare și în raportul financiar se precizează că gradul de îndatorare aferent creditelor contractate și garantate de Consiliul Județean Suceava în anii anteriori, împreună cu noul împrumut propus, se situează sub 30% din veniturile proprii ale județului.

Documentația mai arată că, potrivit prevederilor legale invocate, gradul de îndatorare pentru cofinanțarea proiectelor finanțate din fonduri europene beneficiază de o excepție de la plafonul de 30%.

Proiectul de hotărâre prevede împuternicirea lui Gheorghe Șoldan, în calitate de președinte al Consiliului Județean Suceava, să semneze contractul de credit.

Inițiatorul proiectului este însă vicepreședintele Nicolae Robu, care exercita atribuțiile președintelui în baza dispoziției menționate în documentație. Contractarea efectivă a finanțării este condiționată de obținerea avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale din cadrul Ministerului Finanțelor.

Ulterior, administrația județeană va trebui să respecte obligațiile de transparență prevăzute de legislație.