Dosarul ROBOR intră într-o nouă etapă. Banca Transilvania contestă sancțiunea Consiliului Concurenței
Dosarul privind modul în care cele mai importante bănci din România au participat la stabilirea ROBOR intră într-o nouă etapă. Banca Transilvania a anunțat luni, 28 septembrie 2026, că a primit oficial decizia de sancționare și motivarea acesteia din partea Consiliului Concurenței și că va utiliza toate căile legale pentru a-și apăra poziția.
Decizia vine după o investigație începută în 2022, care a vizat cele zece bănci participante la procedura de „fixing” prin care sunt stabilite cotațiile utilizate la calcularea ROBOR. Consiliul Concurenței a susținut că băncile și-ar fi coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice, în special cu privire la nivelul cotațiilor ROBOR.
Banca Transilvania respinge însă concluziile autorității și afirmă că întreaga sa conduită a respectat cadrul legal aplicabil pieței bancare.
„BT în continuare își menține poziția susținută în cadrul acestei investigații cu privire la faptul că întreaga sa conduită a fost conformă și aliniată la cerințele legale care reglementează mecanismele fundamentale de funcționare a pieței bancare”, a transmis Banca Transilvania în raportul publicat la Bursa de Valori București.
Banca anunță că va contesta decizia și că își va apăra poziția în toate etapele procedurale.
„BT va demara toate demersurile disponibile și necesare pentru a-și apăra cu vigoare poziția, în toate etapele procedurale, la maximul drepturilor acordate de lege și crede că veridicitatea și soliditatea argumentelor sale vor cântări în fața instituțiilor și instanțelor competente”, se arată în comunicatul transmis de bancă.
De unde a pornit investigația
Investigația Consiliului Concurenței a fost declanșată în octombrie 2022 și a vizat toate cele zece instituții de credit care participau la procedura de stabilire a ROBOR.
Ancheta a urmărit o posibilă înțelegere sau practică concertată prin care băncile și-ar fi coordonat cotațiile în timpul procedurii de „fixing”. În aprilie 2026, băncile au primit raportul preliminar al echipei de investigație, etapă care a precedat audierile și adoptarea deciziei finale.
În iunie 2026, Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea celor zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat că autoritatea nu a investigat politicile generale ale sistemului bancar, ci comportamentul instituțiilor în timpul procedurii de stabilire a ROBOR.
„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR”, a declarat Bogdan Chirițoiu.
Ce susține Consiliul Concurenței
Potrivit autorității, problema identificată nu ar fi constat în simpla participare a băncilor la mecanismul de calcul al ROBOR, ci în modul în care acestea ar fi utilizat informațiile disponibile în timpul procedurii de „fixing”.
Consiliul Concurenței susține că, în momentul în care băncile trebuiau să transmită independent cotații ferme, acestea și-ar fi coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților.
Autoritatea consideră că independența acestor cotații este importantă în special pentru maturitățile de 3, 6 și 12 luni, unde volumul tranzacțiilor efective este redus, iar tranzacțiile disponibile nu pot constitui întotdeauna un indicator suficient pentru stabilirea unei valori de referință.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat”, a declarat Bogdan Chirițoiu, precizând că problema apare în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care ar trebui să rămână confidențiale.
Amenzi de miliarde de lei
Cea mai mare sancțiune a fost aplicată Băncii Transilvania: 875,74 milioane de lei. La această sumă se adaugă încă 85,03 milioane de lei, amendă aferentă faptei realizate de OTP Bank România și preluată în contextul operațiunii de integrare.
Celelalte sancțiuni au fost:
- BCR – 577,36 milioane de lei;
- Raiffeisen Bank – 442,49 milioane de lei;
- UniCredit Bank – 431,03 milioane de lei;
- BRD – 412,47 milioane de lei;
- ING Bank – 405,91 milioane de lei;
- CEC Bank – 332,98 milioane de lei;
- Exim Banca Românească – 96,49 milioane de lei;
- Libra Internet Bank – 45,86 milioane de lei;
- Intesa Sanpaolo România – 28,1 milioane de lei.
Consiliul Concurenței a precizat că sancțiunile sunt executorii, iar amenzile constituie venituri la bugetul de stat. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.
De ce este important ROBOR pentru români
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare și influențează dobânzile pentru anumite credite în lei.
În cazul persoanelor fizice, indicele continuă să fie relevant pentru creditele acordate înainte de 2019, în situațiile în care împrumutații nu au trecut la IRCC. ROBOR este, de asemenea, utilizat în calculul dobânzilor pentru anumite credite acordate persoanelor juridice și unor entități ale statului.
Tocmai de aceea, Consiliul Concurenței susține că orice influențare necorespunzătoare a cotațiilor poate avea efecte asupra debitorilor.
„Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a explicat Bogdan Chirițoiu.
Într-un interviu acordat în iunie, Bogdan Chirițoiu a indicat și o vulnerabilitate tehnică a sistemului utilizat pentru fixing, combinată cu nivelul redus de lichiditate de pe anumite segmente ale pieței monetare.
Potrivit explicațiilor sale, participanții puteau vedea în timp real cotațiile transmise de concurenți. În opinia autorității, acest mecanism ar fi creat condițiile pentru coordonarea comportamentului.
Președintele Consiliului Concurenței a susținut că problema tehnică ar putea fi rezolvată prin modificarea sistemului informatic, astfel încât băncile să nu mai poată vedea în timp real cotațiile concurenților.
„Se poate rezolva destul de simplu din soft. Trebuie creată o fereastră specială pentru cotații”, a explicat Chirițoiu.
Banca Transilvania nu este singura instituție care a respins concluziile Consiliului Concurenței. În timpul procedurii, mai multe bănci au susținut că au respectat regulile pieței și mecanismul oficial de stabilire a ROBOR.
Raiffeisen Bank, de exemplu, a afirmat că investigația nu ar fi identificat o înțelegere între bănci pentru stabilirea cotațiilor, susținând că transparența cotațiilor este o caracteristică a sistemului de fixing.
Banca Transilvania și-a exprimat încă din iunie intenția de a contesta sancțiunea după primirea deciziei motivate. Prin comunicarea oficială din 28 septembrie, această etapă a fost declanșată efectiv.
După comunicarea motivării, băncile sancționate pot contesta decizia la Curtea de Apel în termenul prevăzut de lege. În paralel, Consiliul Concurenței a stabilit că instituțiile sancționate trebuie să prezinte, în termen de 60 de zile de la primirea motivării, planuri de măsuri prin care să elimine practicile considerate anticoncurențiale. Aceste planuri urmează să fie analizate și aprobate de autoritatea de concurență.
Dosarul ROBOR nu este, așadar, încheiat din punct de vedere juridic. Consiliul Concurenței și-a formulat concluziile și a aplicat sancțiunile, în timp ce băncile contestă constatările și urmează să își susțină argumentele în fața instanțelor.
Pentru clienții cu credite legate de ROBOR, miza este importantă deoarece cazul ridică întrebări privind modul în care a fost stabilit unul dintre principalii indici utilizați la calcularea dobânzilor. Eventualele consecințe asupra contractelor individuale și eventualele cereri de despăgubire reprezintă însă chestiuni distincte, care vor trebui analizate în funcție de evoluția procedurilor și a eventualelor litigii.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
