Ieșenii plătesc taxe pentru protecția civilă, însă, în cazul unei situații de urgență, mulți dintre ei nu știu unde ar trebui să se adăpostească. În municipiu există adăposturi de protecție civilă, dar accesul la informații clare privind localizarea și utilizarea acestora rămâne o problemă.
Întrebat unde ar trebui să meargă oamenii în cazul unei situații de urgență, primarul Mihai Chirica a indicat clădirile prevăzute cu semnul de adăpost, dar și subsolurile sau beciurile, în funcție de situație.
Problema este că, în realitate, nu este suficient ca adăposturile să existe pe hârtie. Oamenii trebuie să știe din timp unde se află cel mai apropiat și cum pot ajunge la el.
Potrivit datelor publice disponibile, în municipiul Iași figurează 176 de adăposturi de protecție civilă, cele mai multe fiind amenajate în subsolurile unor blocuri. Capacitatea acestora este însă limitată în raport cu populația municipiului.
În cazul producerii unei situații de urgență, autoritățile ar trebui să aibă un plan clar de informare a populației: unde se află adăposturile, care sunt accesibile și ce trebuie să facă fiecare ieșean în momentul în care este emisă o alarmă.
Pentru un oraș de dimensiunea Iașului, întrebarea nu este doar câte adăposturi există, ci dacă oamenii știu unde să meargă atunci când alarma sună.
La nivelul județului Iași sunt organizate 291 de adăposturi de protecție civilă, cu o capacitate totală de aproximativ 27.160 de persoane, potrivit datelor transmise de ISU Iași. Numai că aproape patru din zece au probleme serioase: 111 sunt nefuncționale, în timp ce 180 sunt considerate funcționale sau parțial funcționale.
Sub blocurile Iașului se ascunde o infrastructură construită pentru o lume în care războiul nuclear era una dintre cele mai mari temeri. Astăzi, în timp ce tensiunile geopolitice din regiune readuc în discuție protecția civilă, cifrele din județul Iași arată cât de mare este diferența dintre existența unor adăposturi pe hârtie și capacitatea lor reală de a fi folosite.
Cifra de 27.160 de locuri poate părea impresionantă la prima vedere, însă raportată la populația județului, ea reprezintă doar o fracțiune. Iar diferența dintre un adăpost existent și unul pregătit efectiv pentru utilizare în situații extreme poate fi uriașă.
Dar unde se află aceste adăposturi?
Păcurari – buncăre sub blocuri
Una dintre zonele în care apar adăposturi este Păcurari. Lista cuprinde, printre altele, Șoseaua Păcurari nr. 25, bloc 539, scara A, precum și numerele 27 și 29, în același ansamblu de blocuri.
Tot în zonă apare și Șoseaua Păcurari nr. 138.
Pentru locatarii acestor blocuri, adăpostul nu este o construcție izolată undeva la marginea orașului. Este parte din infrastructura clădirilor în care trăiesc.
Sfântul Lazăr – o concentrare uriașă
O adevărată „hartă subterană” apare în zona Sfântul Lazăr. Lista include adăposturi la numerele 20, 22, 24, 26 și 28, cu mai multe spații asociate unor scări de bloc.
Apar, de asemenea, adăposturi la Sfântul Lazăr nr. 45 și 47, dar și la 23A și 27.
Zona centrală continuă cu strada C. Negri nr. 39, 41 și 43, precum și cu Bulevardul Independenței nr. 24, 28 și 30.
Cu alte cuvinte, în inima orașului există o rețea de spații de protecție despre care puțini locuitori se gândesc în viața de zi cu zi.
CITESTE SI: Universitatea Cuza Iași organizează „Zilele Porţilor Deschise” pentru elevii de liceu
Arcu, Gara și centrul – adăposturi ascunse în oraș
Lista ajunge și în zona Arcu, unde apar adăposturi la strada Arcu nr. 1 și nr. 5, dar și pe strada Prof. Petru Cujbă nr. 1A și 5C și pe Șoseaua Arcu nr. 11.
În aceeași infrastructură figurează și Stația CFR Iași, Stația CFR Nicolina, dar și alte obiective din zona centrală.
Pe lista municipiului mai apar strada Vasile Alecsandri nr. 5, strada I.C. Brătianu nr. 36, strada Prof. Paul nr. 7 și 11 și strada Pantelimon nr. 14 și 16.
Grădinari și Chimiei – un alt „coridor” de adăposturi
În partea de sud-est a orașului, lista devine din nou impresionantă.
În zona Grădinari apar adăposturi la numerele 6, 8, 16, 40 și 42, în mai multe blocuri și scări.
Apoi vine Bulevardul Chimiei, unde sunt trecute adăposturi la nr. 27, 39 și 41, dar și la nr. 4 și 101.
În apropiere se află și adăposturi de pe strada Parcului, la numerele 8, 10, 16 și 18.
Alexandru cel Bun și Dacia – rețea subterană
Lista continuă în zona Alexandru cel Bun, cu adrese precum strada P. Șchiopul nr. 1, 15, 17, 19 și 21, dar și nr. 16.
Apar apoi strada Hatman Șendrea nr. 15, strada Sălciilor nr. 15 și 30, strada Egalității nr. 21 și strada Gh. Doja nr. 11.
În Dacia, sunt trecute adăposturi pe Bulevardul Dacia nr. 13 și 48, iar în aceeași zonă apar strada Vitejilor nr. 15, 17, 19 și 21 și strada I. Simionescu nr. 2, 4, 32 și 34.
Nicolina, Palat, Copou – lista ajunge peste tot
Adăposturile sunt răspândite și în Nicolina, unde apar Șoseaua Nicolina nr. 57A și 58, dar și în zona Șoseaua Națională, cu numere precum 31, 37, 40A, 48A și 48B.
În zona Palat apar mai multe adrese: strada Palat nr. 1, 3C, 3E, 5A, 5C și 7A/7B-C.
Lista continuă în zone precum Otilia Cazimir, Sărărie, Moara de Vânt, Mihail Kogălniceanu, Elena Doamna, Gavril Musicescu, Costache Negruzzi, Sf. Sava, Calea Chișinăului și Ciurchi.
Iar infrastructura nu se oprește la limitele stricte ale municipiului. Sunt trecute adăposturi și în Pașcani, Valea Lupului, Holboca, Lețcani, Podu Iloaiei, Miroslava și Sculeni.
27.160 de locuri, dar marea întrebare rămâne
Municipalitatea încearcă să repare această infrastructură îmbătrânită. În 2026 au fost anunțate lucrări pentru primele adăposturi din subsolurile blocurilor, după ce Primăria a strâns fonduri prin taxa specială destinată protecției civile. Programul prevede intervenții succesive asupra mai multor adăposturi.
Dar cifra care rămâne pe masă este cea mai puternică: 111 adăposturi nefuncționale din 291.
Așadar, Iașul are o adevărată rețea de „buncăre” ascunsă sub oraș. Sunt în Păcurari, Sfântul Lazăr, Arcu, Grădinari, Chimiei, Dacia, Alexandru cel Bun, Nicolina, Palat, Copou și în numeroase alte zone.
Dar problema e alta, acum: câte dintre aceste adăposturi ar putea fi deschise și folosite efectiv atunci când ar fi cu adevărat nevoie de ele. Pentru că un adăpost cunoscut din timp poate însemna minute câștigate. Iar în orice situație de urgență, minutele pot conta enorm.
Autoritățile locale încearcă acum să recupereze terenul pierdut
În urmă cu doi ani, Primăria Iași a instituit o taxă anuală destinată modernizării adăposturilor de protecție civilă. Programul de intervenții începe să producă efecte: opt adăposturi urmează să fie modernizate în acest an, iar alte 16 sunt programate pentru anul viitor.
Este însă o cursă contra timpului pentru readucerea la viață a unei infrastructuri îmbătrânite.
Problema nu este exclusiv a Iașului. La nivel național există peste 5.000 de adăposturi de protecție civilă, cu o capacitate totală de aproximativ 600.000 de locuri. Raportată la populația României, această capacitate ar acoperi doar aproximativ 5% din populație. Iar o parte importantă dintre adăposturile existente au fost construite înainte de 1990 și necesită lucrări de întreținere sau modernizare.
În acest peisaj, Iașul are un avantaj important: știe câte adăposturi are, unde sunt și care este starea lor generală de funcționare. Dar cifrele arată și vulnerabilitatea: 111 dintre cele 291 de spații nu sunt funcționale.
Pentru populație, cea mai importantă informație nu este însă doar numărul de adăposturi, ci unde se află cel mai apropiat spațiu și dacă acesta este funcțional sau parțial funcțional. Într-o situație de urgență, timpul poate deveni esențial, iar accesul la informații corecte poate face diferența.
Iașul nu este în fața unei amenințări iminente, dar se află în fața unei realități greu de ignorat: sub oraș există 291 de adăposturi, însă 111 dintre ele nu pot fi considerate funcționale. Iar cele 27.160 de locuri disponibile pe hârtie trebuie transformate, acolo unde este necesar, în spații realmente pregătite pentru protecția oamenilor.
Războiul Rece a lăsat Iașului sute de uși grele, încăperi subterane și infrastructuri de protecție. Marea întrebare a anului 2026 nu este câte astfel de adăposturi mai există, ci câte dintre ele ar putea fi folosite cu adevărat dacă, într-o zi, autoritățile ar trebui să le deschidă.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
