Înalta Curte atacă la CCR modificările aduse Codului de procedură penală: „Sunt afectate drepturile fundamentale și coerența procesului penal”
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în cadrul unei ședințe desfășurate în Secții Unite, sesizarea Curtea Constituțională a României cu privire la modificările aduse Codului de procedură penală prin proiectul legislativ PL-x nr. 228/2026.
Hotărârea a fost adoptată joi, 22 mai 2026, cu participarea a 96 de judecători, fiind respectate condițiile legale de cvorum. Sesizarea a fost formulată înainte de promulgarea legii și vizează controlul constituționalității mai multor prevederi considerate problematice de către instanța supremă.
Potrivit ÎCCJ, modificările legislative afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale fundamentale ale părților implicate în procesele penale.
ÎCCJ invocă încălcarea mai multor articole din Constituție
Judecătorii instanței supreme susțin că legea contravine unor dispoziții constituționale esențiale, printre care principiul legalității, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și principiile înfăptuirii justiției într-un stat de drept.
Sesizarea formulată către CCR invocă prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 și art. 124 alin. (1) și (2) din Constituția României.
În esență, ÎCCJ avertizează că anumite modificări introduse în procedura de cameră preliminară pot genera confuzii juridice, blocaje practice și limitări serioase ale drepturilor procesuale.
Probleme privind reunirea și disjungerea cauzelor
Unul dintre principalele puncte contestate privește introducerea posibilității reunirii și disjungerii cauzelor în etapa camerei preliminare.
Potrivit ÎCCJ, noile dispoziții nu sunt corelate cu regulile deja existente din Codul de procedură penală și riscă să transforme rolul judecătorului de cameră preliminară.
Instanța supremă atrage atenția că judecătorul ar ajunge indirect să analizeze aspecte care țin de fondul cauzei, deși atribuțiile sale se limitează strict la verificarea legalității urmăririi penale și a administrării probelor.
De asemenea, sunt semnalate dificultăți practice privind stabilirea parchetului competent în cazul restituirii dosarelor, separarea cauzelor reunite sau evitarea unor soluții contradictorii între instanțe.
Critici dure privind eliminarea citării părților
ÎCCJ critică și prevederea potrivit căreia, după primul termen din camera preliminară, părțile nu mai sunt citate automat, fiind obligate să urmărească singure parcursul dosarului.
Judecătorii susțin că norma este neclară și afectează direct dreptul la apărare și accesul efectiv la justiție.
Potrivit sesizării, persoanele implicate în procese riscă să nu mai afle termenele stabilite ulterior, ceea ce poate conduce la imposibilitatea exercitării drepturilor procedurale.
Instanța supremă avertizează că măsura afectează în special persoanele vulnerabile, precum deținuții, vârstnicii, victimele infracțiunilor sau persoanele fără acces la internet ori fără competențe digitale.
Controverse privind „autoritatea de lucru judecat” în camera preliminară
Un alt punct contestat se referă la caracterul definitiv acordat concluziilor judecătorului de cameră preliminară privind legalitatea probelor.
ÎCCJ susține că această modificare contrazice jurisprudența CCR, care permite verificarea legalității probelor inclusiv în faza de judecată.
În opinia instanței supreme, limitarea posibilității instanței de fond de a analiza probele obținute nelegal sau neloial afectează dreptul la apărare și rolul judecătorului în înfăptuirea justiției.
ÎCCJ: verificarea constituționalității este necesară înainte de aplicarea legii
În motivarea sesizării, Înalta Curte arată că intervenția CCR este necesară pentru a evita apariția unor decizii ulterioare de neconstituționalitate după intrarea în vigoare a legii.
Judecătorii avertizează că aplicarea unor prevederi neconstituționale în procesele penale ar putea produce efecte negative asupra activității instanțelor și asupra soluționării cauzelor judiciare.
Argumentele complete ale hotărârii adoptate de Secțiile Unite ale ÎCCJ urmează să fie publicate integral de instanța supremă.












