Ministrul Apărării se opune eliminării normei de hrană pentru militari
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat că nu este de acord cu o eventuală eliminare a normei de hrană pentru militarii Armatei Române, măsură discutată la nivelul coaliției de guvernare în contextul reducerii cheltuielilor bugetare.
Potrivit ministrului, norma de hrană reprezintă un beneficiu tradițional al militarilor români, existent „de la Cuza încoace”, și are rol operațional, nu doar salarial. Aceasta este adaptată necesarului caloric în funcție de activitatea desfășurată și susține sistemul de alimentație militară (popota), utilizat de aproximativ 70% dintre angajații Ministerului Apărării.
„Ca ministru al Apărării, eu nu semnez un document care presupune eliminarea unei norme de hrană pentru militarii Armatei Române, care există în permanenţă de la Cuza încoace. Este o normă de hrană specifică, calorică, în funcţie de activitate, pentru militarii Armatei Române, care este plafonată din 2017”, a precizat Radu Miruta.
CITESTE SI: MApN reclamă un fake news potrivit căruia s-ar mobiliza rezerviştii
Ideea eliminării normei de hrană a fost adusă în discuție în coaliția de guvernare, fiind menționată de liderul UDMR, Kelemen Hunor. Potrivit acestuia, măsura ar putea genera economii totale de aproximativ 2,4–2,5 miliarde de lei anual la bugetul de stat, dintre care circa 800 de milioane ar proveni din sistemele de apărare și ordine publică.
Propunerea ar viza nu doar militarii, ci și polițiștii și alți angajați din sectorul public care beneficiază de indemnizație de hrană. În prezent, norma pentru personalul din apărare și ordine publică este de aproximativ 34 de lei pe zi, în timp ce alți bugetari primesc o indemnizație lunară brută de 347 de lei, în anumite condiții salariale.
O eventuală eliminare a normei de hrană ar putea avea efecte semnificative asupra veniturilor militarilor și asupra atractivității carierei militare, într-un context în care sistemul de apărare se confruntă deja cu provocări privind resursa umană. În același timp, dezbaterea reflectă presiunile bugetare existente și încercările Guvernului de a reduce cheltuielile publice.
