Numiri politizate și reguli încălcate. Comisia Europeană a identificat nereguli majore în procesul de selecție și numire a conducerilor în companiile de stat din România

Numiri politizate și reguli încălcate. Comisia Europeană a identificat nereguli majore în procesul de selecție și numire a conducerilor în companiile de stat din România

Problemele de guvernanță din companiile de stat capătă o dimensiune financiară serioasă, după ce Comisia Europeană a identificat nereguli majore în procesul de selecție și numire a conducerilor. Miza nu este doar una de principiu ci și una concretă: pierderi de zeci de milioane de euro din fondurile alocate prin PNRR.

Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a prezentat o serie de concluzii critice ale Comisiei Europene, subliniind caracterul sistemic al problemelor: „Neaplicarea în mod consecvent a pragurilor minime de punctaj subminează integritatea procesului de evaluare”. Potrivit acestuia, în mai multe cazuri, candidați care nu îndeplineau criteriile minime sau aveau un nivel ridicat de expunere politică au fost totuși menținuți în procedurile de selecție.

Un exemplu relevant este Hidroelectrica, unde Comisia a constatat că un candidat cu scorul 1 din 5 la criteriul de expunere politică adică nivel maxim nu a fost eliminat, deși regulile impuneau acest lucru. „Acest lucru este deosebit de îngrijorător”, a subliniat ministrul, evidențiind riscul politizării excesive.

Situații similare au fost identificate și la Nuclearelectrica, unde criteriile de selecție au fost modificate în timpul procesului: „Prin reunirea candidaților supuși unor praguri diferite într-o singură listă, comitetul de selecție a denaturat comparația obiectivă a meritelor”, arată concluziile Comisiei. În plus, unii candidați nu aveau experiența necesară în conducerea companiilor, deși aceasta era o cerință esențială.

Lista neregulilor continuă cu Romgaz, Oil Terminal și Complexul Energetic Oltenia, unde au fost identificate probleme similare: criterii ignorate, candidați neeligibili acceptați și proceduri alterate în timpul desfășurării selecției.

Impactul financiar este semnificativ. Potrivit ministrului, fiecare astfel de abatere atrage penalizări de aproximativ 4,5 milioane de euro per caz, sumele cumulându-se rapid: „Avem 4,5 milioane de euro înmulțit cu 5, ceea ce înseamnă 22 de milioane de euro penalizare”. În total, pierderile pot depăși cu ușurință zeci de milioane de euro.

Pe lângă problemele de selecție, Comisia Europeană a semnalat și o altă vulnerabilitate: durata mandatelor. Conform angajamentelor din PNRR, membrii conducerii ar trebui să aibă mandate de patru ani, pentru a permite stabilirea unor indicatori de performanță (KPI). „Dacă pui termene mai mici, nu poți să atașezi indicatorii de performanță”, a explicat Dragoș Pîslaru. Fără acești indicatori, remunerația nu mai este legată de rezultate, ceea ce deschide calea pentru plata unor salarii fără o evaluare reală a performanței.

Ministrul a fost direct în evaluarea situației: „Pui un mandat fragmentat, nu poți să-ți atașezi indicatorii de performanță și trăiești frumos pe banii statului liniștit”. În acest context, Comisia a identificat cel puțin 20 de mandate problematice în mai multe companii, inclusiv la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia.

Cazul scoate în evidență o problemă structurală: politizarea și lipsa de rigoare în administrarea companiilor de stat nu doar că afectează performanța acestora, dar generează și pierderi directe pentru bugetul public. În loc să fie motoare de dezvoltare economică, aceste companii devin surse de costuri și riscuri.