Alexandru Rogobete, un nou atac la președintele CNAS: „A pus sistemul de sănătate pe butuci!”
Alexandru Rogobete lansează critici dure la adresa lui Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pe fondul măsurilor prevăzute în noul program de guvernare pentru sistemul sanitar.
Rogobete susține că direcția promovată de conducerea CNAS pune un accent prea mare pe costuri, gradul de ocupare al paturilor și volumul serviciilor medicale, în detrimentul rolului pe care spitalele îl au în comunitățile pe care le deservesc.
„Viziunea falimentară a lui Horațiu Moldovan, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, continuă și în noul program de guvernare. Acest om trebuie să plece urgent din fruntea CNAS”, a declarat Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, spitalele mici riscă să fie evaluate în principal prin prisma costurilor și a gradului de ocupare, ceea ce ar putea duce, în timp, la reducerea capacității unor unități medicale și chiar la imposibilitatea acestora de a mai funcționa.
„Logica lor este simplă: spitalele mici sunt privite în primul rând prin prisma costurilor și a gradului de ocupare. Iar riscul evident al acestei abordări este reducerea succesivă a capacității lor până când unele dintre ele nu vor mai putea funcționa”, susține Rogobete.
Fostul ministru al Sănătății afirmă că aceeași abordare se regăsește și în noul program de guvernare, unde finanțarea și evaluarea activității spitalelor sunt corelate cu gradul de ocupare și cu numărul serviciilor medicale realizate.
Rogobete îl acuză pe Horațiu Moldovan că promovează o viziune în care spitalele cu mai puține paturi ocupate sunt considerate problematice, iar costurile cu personalul și structura unor secții devin argumente pentru reorganizare.
„Bolojan spunea despre spitalele cu grad de ocupare sub 50% că acestea nu răspund nevoilor cetățenilor. Horațiu Moldovan a construit aceeași narațiune: prea multe paturi, secții «neperformante», prea multe cheltuieli de personal și nevoia de a lega finanțarea tot mai mult de activitatea realizată”, a afirmat Rogobete.
În opinia sa, gradul de ocupare nu poate reprezenta singur un indicator al performanței unui spital. Un număr mai mare de paturi disponibile poate fi necesar în cazul unor situații de urgență, accidente colective sau creșteri sezoniere ale numărului de pacienți.
„Un spital nu este un hotel, iar gradul de ocupare al paturilor nu reprezintă performanța medicală. Un pat liber nu înseamnă automat risipă. Poate însemna capacitatea necesară pentru o urgență, un accident colectiv sau un vârf sezonier. Iar un spital mic poate avea o ocupare mai redusă, dar poate fi vital pentru o comunitate întreagă”, a explicat Alexandru Rogobete.
Acesta critică și ideea unei finanțări legate tot mai puternic de volumul serviciilor medicale, în condițiile în care, spune el, nu există suficiente măsuri pentru protejarea și atragerea personalului medical.
„Unde este protejarea veniturilor medicilor și asistenților? Unde este plata corectă a gărzilor? Unde este reorganizarea gărzilor? Unde este strategia de retenție a personalului medical? Unde sunt soluțiile pentru specialitățile deficitare și pentru tinerii care termină rezidențiatul? Nimic concret”, a declarat Rogobete.
El susține că performanța unui spital ar trebui analizată printr-un set mai larg de criterii, care să includă rezultatele medicale, accesul pacienților la servicii, siguranța acestora, complexitatea cazurilor și calitatea actului medical.
„Performanța unui spital nu înseamnă câte paturi sunt ocupate. Înseamnă rezultate medicale, acces, siguranța pacientului, complexitatea cazurilor și calitatea actului medical”, a afirmat Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, există riscul apariției unui mecanism care să ducă treptat la diminuarea capacității unor spitale. Mai puțini pacienți ar putea însemna o finanțare mai mică, ceea ce ar putea duce la reducerea personalului și a serviciilor medicale, iar scăderea activității ar putea fi ulterior folosită drept argument pentru o nouă reducere a capacității.
„Altfel, riscăm un cerc extrem de periculos: mai puțini pacienți înseamnă finanțare mai mică, finanțarea mai mică înseamnă mai puțin personal, mai puțin personal înseamnă mai puține servicii, iar apoi tocmai această scădere este folosită pentru a justifica închiderea spitalelor!”, a avertizat Rogobete.
În final, Alexandru Rogobete susține că măsurile prevăzute în noul program de guvernare nu schimbă, în esență, abordarea pe care o critică și îi cere lui Horațiu Moldovan să plece de la conducerea CNAS.
„Aceeași gândire de tăieri, ambalată într-un program nou. Horațiu Moldovan a pus, în opinia mea, sistemul de sănătate pe butuci. Rezultatele acestei viziuni se văd deja. Iar soluția nu poate fi continuarea ei sub o altă formă. Horațiu Moldovan trebuie să plece urgent din fruntea CNAS”, a conchis Alexandru Rogobete.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
