A fost depusă o plângere penală împotriva ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Ce acuzații sunt formulate
O plângere penală a fost depusă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, autorul documentului solicitând cercetarea acestuia pentru presupuse fapte de deturnare de fonduri, abuz în serviciu și nerespectarea unei hotărâri judecătorești.
Documentul a fost formulat de Marian-Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor care susține că Ministerul Muncii ar fi continuat să utilizeze resurse publice pentru elaborarea și susținerea proiectului noii legi a salarizării, deși Curtea de Apel București dispusese suspendarea procedurii privind acest proiect.
Ce reclamă autorul plângerii
În plângere se arată că Ministerul Muncii a publicat, la 17 iulie 2026, proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice și că, ulterior, ministrul a declarat public că instituția va continua să ofere partidelor politice suport tehnic pentru definitivarea proiectului legislativ.
Autorul susține că această activitate ar depăși atribuțiile legale ale ministerului și că ar presupune folosirea resurselor instituției într-un scop diferit de cel pentru care acestea au fost alocate prin buget.
Un element central al plângerii îl reprezintă hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București în 21 iulie 2026.
Potrivit documentului, instanța a admis cererea formulată de Federația Sanitas și a dispus suspendarea procedurii privind proiectul Legii salarizării până la soluționarea definitivă a cauzei.
Petentul susține că, în ciuda acestei hotărâri, ministrul ar fi anunțat continuarea consultărilor și a activităților de fundamentare a proiectului, apreciind că acest lucru ar putea reprezenta o nerespectare a unei hotărâri judecătorești executorii.
Plângerea penală invocă trei posibile infracțiuni:
- deturnare de fonduri, prevăzută de articolul 307 din Codul penal;
- abuz în serviciu;
- nerespectarea hotărârilor judecătorești.
În argumentație, autorul apreciază că resursele Ministerului Muncii – personal, timp de lucru, logistică și expertiză – ar fi fost utilizate pentru susținerea unei inițiative legislative parlamentare, activitate despre care susține că nu intră în competențele instituției și pentru care există o structură de finanțare distinctă, prin Parlament.
Autorul plângerii face și o comparație cu dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv. În document se precizează însă că Dragnea a fost condamnat pentru instigare la abuz în serviciu, nu pentru deturnare de fonduri, iar comparația este folosită pentru a susține argumentația privind utilizarea resurselor unei instituții publice în alt scop decât cel prevăzut de lege.
Prin plângerea depusă la Parchetul General, liderul de sindicat cere începerea urmăririi penale in rem, continuarea cercetărilor și, dacă probele vor justifica acest lucru, începerea urmăririi penale in personam față de ministrul Dragoș Pîslaru și față de orice alte persoane implicate si administrarea probelor enumerate în document, inclusiv o expertiză privind utilizarea resurselor Ministerului Muncii.
Depunerea unei plângeri penale reprezintă sesizarea organelor de urmărire penală și nu înseamnă că persoana vizată a săvârșit infracțiunile reclamate. Potrivit procedurii penale, Parchetul urmează să analizeze sesizarea și să decidă dacă sunt întrunite condițiile pentru începerea cercetărilor.
Până la o eventuală soluție a procurorilor sau a instanțelor de judecată, acuzațiile formulate în plângere reprezintă susținerile autorului acesteia și nu constituie constatări judiciare.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
