Noi detalii despre cuptorul de 6.000 de ani descoperit în județul Iași. Arheologii vorbesc despre o producție de ceramică la scară neobișnuit de mare

Noi detalii despre cuptorul de 6.000 de ani descoperit în județul Iași. Arheologii vorbesc despre o producție de ceramică la scară neobișnuit de mare

Descoperirea cuptorului de olărit vechi de aproximativ 6.000 de ani de la Ursoaia, județul Iași revine în atenția cercetătorilor printr-un studiu publicat recent în revista științifică Antiquity. Noile informații arată cât de complexă era instalația și oferă indicii că producția de ceramică din această așezare preistorică putea depăși cu mult nevoile unei gospodării obișnuite.

Cuptorul a fost cercetat în 2025, în cadrul săpăturilor efectuate în situl arheologic de la Ursoaia. Așezarea, aflată în județul Iași, se întindea pe aproape opt hectare, iar cercetările geofizice au indicat existența a aproximativ 60 de locuințe arse, numeroase gropi și cel puțin opt instalații de ardere.

Ceea ce face cuptorul descoperit aici cu adevărat neobișnuit este dimensiunea sa. Suprafața de lucru este de aproximativ 7,5 metri pătrați, ceea ce îl transformă în cel mai mare exemplu documentat de acest tip asociat culturii Cucuteni-Trypillia. Pentru comparație, un cuptor considerat anterior printre cele mai mari, descoperit la Stolniceni, avea o suprafață de aproximativ 4,6-4,8 metri pătrați.

Structura era formată din două camere. Camera inferioară, destinată focului, avea aproximativ 3,10 metri lungime și 2,40 metri lățime. În interior au fost identificate patru canale prin care circulau focul și gazele fierbinți, separate de trei suporturi masive din lut.

CITESTE SI: Civilizația Cucuteni-Trypillia face un pas important spre patrimoniul mondial UNESCO

Deasupra acestora se afla o platformă alcătuită din plăci de lut care putea fi demontată. Vasele erau așezate în camera superioară, iar aerul și gazele fierbinți circulau prin canalele inferioare și urcau prin spațiile dintre plăci, contribuind la distribuirea căldurii în timpul arderii. Camera superioară avea un volum estimat la aproximativ 12 metri cubi.

Analiza materialelor din care a fost construit cuptorul oferă și indicii despre temperaturile la care era folosit. Unele dintre plăcile podelei prezintă modificări asociate unor temperaturi de aproximativ 800-900 de grade Celsius, în timp ce anumite zone ale suporturilor și fragmente ale acoperișului indică temperaturi care ar fi putut ajunge la aproximativ 950-1.100 de grade Celsius. Cercetătorii precizează însă că acestea sunt estimări obținute prin analiza materialelor și nu măsurători directe ale temperaturii din timpul arderilor.

Un alt indiciu important este faptul că instalația nu pare să fi fost utilizată o singură dată. În interior au fost identificate urme de reparații și straturi succesive de lut, ceea ce indică folosirea repetată a cuptorului și întreținerea sa de-a lungul timpului.

Datarea cu radiocarbon a unor resturi asociate instalației plasează perioada de utilizare în jurul anilor 3960-3650 î.Hr., confirmând vechimea de aproape 6.000 de ani a complexului. Descoperirea aparține perioadei în care comunitățile Cucuteni-Trypillia dezvoltau așezări importante și o producție ceramică din ce în ce mai elaborată.

Dimensiunea cuptorului ridică și o întrebare importantă: pentru cine produceau oamenii de la Ursoaia atât de multă ceramică?

Cercetătorii consideră că instalația reprezintă un indiciu puternic privind intensificarea producției ceramice și posibil apariția unor forme timpurii de specializare a meșteșugului. Prezența mai multor cuptoare în aceeași așezare susține această ipoteză.

Totuși, arheologii sunt precauți și nu afirmă că au descoperit deja dovada existenței unui atelier de olărit organizat în sensul modern al termenului. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cine utiliza cuptoarele, cum era organizată activitatea și dacă vasele erau produse exclusiv pentru comunitatea locală sau ajungeau și în alte așezări.

Studiul publicat de cercetătorii români arată însă că instalația de la Ursoaia reprezintă un reper important pentru înțelegerea tehnologiei preistorice. Dimensiunile sale, complexitatea construcției și urmele de utilizare repetată indică faptul că oamenii care au trăit în această zonă a Moldovei în urmă cu aproape 6.000 de ani stăpâneau tehnici avansate de control al focului și de producție a ceramicii.

Ursoaia se află în județul Iași, în apropierea confluenței pâraielor Ursoaia și Roșior. Un studiu magnetometric din 2024 a cartografiat aproape 8 hectare din așezare.