Război deschis în PNL după excluderea liberalilor care au votat pentru guvern. Cătălin Predoiu invocă „arta posibilului”, Hubert Thuma acuză „epurări politice”
Criza din PNL se adâncește după votul controversat pentru învestirea unui guvern susținut de PSD și liberali. În timp ce ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, susține că a acționat în interesul României și al stabilității politice, președintele PNL Ilfov, Hubert Thuma, acuză conducerea partidului că recurge la „epurări politice” și la practici incompatibile cu spiritul democratic.
Tensiunile din interiorul Partidului Național Liberal au ieșit la suprafață după decizia conducerii de a sancționa și exclude membri care au votat în favoarea unei formule guvernamentale diferite de linia oficială adoptată de partid.
În centrul disputei se află două viziuni opuse asupra rolului pe care PNL ar trebui să îl joace într-o perioadă de instabilitate politică: una care pune accent pe disciplina internă și strategia de partid, și alta care consideră că interesul național trebuie să prevaleze în fața calculelor politice.
Predoiu: „România avea nevoie urgentă de un guvern”
Într-un mesaj amplu adresat colegilor de partid și opiniei publice, Cătălin Predoiu a explicat motivele pentru care a susținut participarea PNL la guvernare și a votat pentru formula guvernamentală propusă.
Potrivit acestuia, România nu își mai putea permite prelungirea crizei politice și a incertitudinii instituționale.
„De peste o lună de zile, eu și alți colegi din PNL am susținut constant că partidul trebuie să participe la guvernare, deoarece România are nevoie de un guvern funcțional, cu puteri depline, și fără PNL nu se prea poate. PNL este soluția crizei politice, nu AUR”, a declarat Predoiu.
Liderul liberal a afirmat că piețele financiare și mediul economic riscau să își piardă încrederea în capacitatea clasei politice de a produce stabilitate și că blocajul instituțional genera costuri pe care România nu și le putea permite.
În opinia sa, deși în interiorul partidului a existat o majoritate care susținea trecerea în opoziție, responsabilitatea față de interesul public trebuia să primeze.
„În momente dificile pentru țară, responsabilitatea față de interesul public trebuie să primeze”, a transmis Predoiu.
„Nu a fost o conspirație împotriva PNL”
Predoiu a respins acuzațiile potrivit cărora votul acordat guvernului ar fi reprezentat o acțiune coordonată împotriva partidului.
Acesta susține că decizia sa și a altor colegi a fost una politică, asumată și motivată exclusiv de necesitatea depășirii blocajului guvernamental.
„Nu a fost o conspirație contra PNL, ci o exprimare politică spontană pentru salvarea situației cu un guvern care includea și câțiva liberali”, a afirmat acesta.
Mai mult, Predoiu susține că în momentul votului era deja evident că Executivul nu mai avea suficiente voturi pentru a fi învestit: „Știam că guvernul nu va mai trece, pentru că nu existau voturile necesare în sală. Puteam să ne abținem de la vot și să evităm o discuție neplăcută cu partidul, dar am ales să ne spunem un punct de vedere până la capăt.”
Totodată, liderul liberal a anunțat că este pregătit să accepte orice sancțiune decisă de partid: „Nu voi contesta o eventuală decizie a partidului de excludere. O voi lua ca atare și îmi voi continua activitatea publică în condițiile date.”
Predoiu cere dialog în interiorul partidului
Deși și-a asumat eventualele consecințe, Predoiu consideră că liberalii aflați în aceeași situație ar trebui să beneficieze de un dialog real cu conducerea partidului.
El a făcut apel la găsirea unei soluții politice care să evite transformarea divergențelor de opinie într-un conflict ireconciliabil: „Cei care doresc să nu fie supuși sancțiunilor trebuie să aibă șansa unui dialog și a unui compromis cu partidul, în condiții rezonabile atât pentru ei, cât și pentru partid.”
Mesajul său a inclus și o referire indirectă la secretarul general al partidului, căruia i-a transmis că provocarea reală este găsirea unui compromis politic, nu eliminarea celor care au avut o poziție diferită.
Hubert Thuma: „Am fost dat afară după 25 de ani”
Dacă Predoiu a ales un ton moderat și conciliant, reacția lui Hubert Thuma a fost mult mai dură.
Președintele PNL Ilfov a comparat decizia conducerii cu practicile autoritare și a acuzat existența unei campanii de eliminare a vocilor incomode din partid.
„Epurările politice din timpul comunismului au fost un coșmar pe care România l-a plătit cu decenii de suferință”, a declarat Thuma.
Acesta a susținut că excluderea sa reprezintă o sancționare a unei opinii politice diferite și nu o măsură justificată de încălcarea valorilor partidului: „Azi am fost dat afară din partidul în care am câștigat fiecare mandat, de 25 de ani, prin vot. Nu prin numire, nu prin relații, ci prin vot.”
Atac direct la Ilie Bolojan
O mare parte din mesajul lui Hubert Thuma a fost dedicată unei critici directe la adresa lui Ilie Bolojan.
Liderul liberal din Ilfov a susținut că există o contradicție între discursul reformator al actualei conduceri și modul în care sunt tratați cei care exprimă opinii diferite: „Domnul Ilie Bolojan se crede în distopiile lui Orwell și are impresia că unii sunt mai egali decât alții, iar diferența de opinie este o crimă care se pedepsește.”
Thuma a contestat și legitimitatea morală a solicitărilor privind renunțarea la funcții: „Acum, omul care a trăit din sinecurile pe care azi le critică îmi cere să renunț la mandatul pentru care cetățenii m-au votat. Nu o voi face.”
„Cine sunt, de fapt, PSD-iștii din PNL?”
În finalul mesajului său, liderul PNL Ilfov a acuzat existența unui dublu standard în interiorul partidului.
Potrivit acestuia, liberalii care au susținut o formulă guvernamentală în care PNL avea un rol important sunt acuzați că ar fi apropiați de PSD, în timp ce conducerea partidului discută deschis despre posibilitatea susținerii unui guvern construit în jurul social-democraților: „Am fost dați afară din PNL pentru că, chipurile, eram prea apropiați de PSD. Între timp, domnul Bolojan declară că ar susține un guvern minoritar construit în jurul PSD.”
Mesajul se încheie cu o întrebare care rezumă conflictul intern din partid: „Colegii mei au susținut un guvern condus de un premier PNL, până mai ieri al doilea om din partid. Deci întrebarea e simplă: Cine sunt, de fapt, PSD-iștii din PNL?”
O confruntare cu implicații majore pentru viitorul liberalilor
Conflictul declanșat de votul pentru guvern depășește cazul unor excluderi individuale și reflectă o dezbatere mai profundă despre identitatea și direcția strategică a PNL.
De o parte se află tabăra care consideră că partidul trebuie să își consolideze profilul politic prin disciplină internă și delimitare clară față de PSD. De cealaltă parte sunt cei care susțin că, în momente de criză, participarea la guvernare și asigurarea stabilității trebuie să primeze.
