România riscă o criză a combustibilului dupa atacurile cu drone din Marea Neagră. SUA cere Kievului să oprească atacurile asupra petrolierelor non-ruse 

România riscă o criză a combustibilului dupa atacurile cu drone din Marea Neagră. SUA cere Kievului să oprească atacurile asupra petrolierelor non-ruse 

România se confruntă cu un risc serios de penurie de combustibil și de creștere a prețurilor în urma deciziei Kazahstanului de a suspenda livrările de țiței prin Consorțiul Conductei Caspice (CPC), în urma atacurilor cu drone asupra navelor din apropierea terminalului Novorossiisk.

„In urmatoarele 2 săptămâni nu vom avea probleme de aprovizionare. Dacă nu se vor găsi soluții estimăm o scădere a productiei cu 10 la suta la Petromidia”, a spus Ilie Bolojan, premierul interimar al României.

Întrucât Kazahstanul este principalul furnizor de țiței al României, această suspendare ar putea avea un impact grav asupra celor două rafinării operaționale ale țării – Petromidia și Petrobrazi, care se bazează în mare măsură pe importurile kazahe pentru procesare.

Având în vedere că peste 60% din importurile de țiței ale României provin din Kazahstan în ultimii ani, iar Petromidia prezintă o dependență de peste 80%, oprirea amenință să se extindă asupra întregii piețe interne de combustibili.

Suspendarea este cauzată de îngrijorările sporite privind securitatea în Marea Neagră. Pe 19 iulie, autoritățile kazahe de la Astana au emis un avertisment ferm după atacurile recente asupra navelor comerciale, în special asupra petrolierelor.

Ministerul kazah de Externe a condamnat incidentele ca fiind inacceptabile, menționând pagubele aduse petrolierelor care încărcau țiței kazah, inclusiv ASIA și NISSOS IOS. Ca răspuns, Kazahstanul nu numai că a întrerupt încărcările, dar a anunțat și planuri de a solicita despăgubiri pentru pierderile materiale. Potrivit unor surse din industrie citate de Reuters, conducta CPC a încetat să mai primească petrol kazah după ce operatorii au închis operațiunile din cauza acestor perturbări.

SUA au reacționat și ele, având în vedere interesele financiare ale ExxonMobil și Chevron în CPC, cerând Ucrainei să înceteze să atace navele non-ruse.

Conducta CPC reprezintă mult mai mult decât o rută secundară; este artera critică pentru exporturile de petrol kazah, transportând aproximativ 80% din producția totală a țării. Întinzându-se pe aproximativ 1.500 de kilometri de la zăcămintele din vestul Kazahstanului, inclusiv situri majore din regiunea Mării Caspice, până la terminalul maritim de lângă Novorossiisk din Rusia, sistemul a manipulat aproximativ 63 de milioane de tone de petrol în 2024, dintre care 55 de milioane de tone provin din Kazahstan.

Kazahstanul, al 12-lea cel mai mare producător de petrol din lume, cu o producție zilnică de 1,8-1,9 milioane de barili, depinde de această infrastructură pentru a ajunge pe piețele globale.

CITESTE SI: Kazahstanul a oprit exporturile de țiței din Marea Neagră după atacurile asupra petrolierelor

Deși conducta traversează teritoriul rusesc, țițeiul își păstrează certificarea kazahă și rămâne exceptat de sancțiunile occidentale impuse Moscovei. Această distincție tehnică a permis cumpărătorilor europeni, inclusiv României, să continue să se aprovizioneze cu acesta în mod fiabil chiar și în mijlocul războiului din Ucraina.

În cazul României, importurile acoperă aproximativ 77% din necesarul de țiței, aproximativ 63% din aceste importuri provenind din Kazahstan, echivalentul a aproape jumătate din totalul țițeiului procesat pe plan intern. Restul provine în principal din Azerbaidjan, Norvegia, Libia și furnizori mai mici.

Ambele rafinării majore din România resimt presiunea. Petromidia, operată de Rompetrol (deținută de Compania Națională KazMunayGas) își primește aproape toată aprovizionarea prin portul Midia. Petrobrazi, administrată de OMV Petrom, încorporează țiței kazah într-o măsură semnificativă, alături de alte surse, prin Constanța.

Consultantul economic Adrian Negrescu a emis avertismente dure cu privire la situație. Într-o postare pe Facebook, foarte apreciată, el a descris piața românească de combustibili ca intrând „într-o perioadă de criză fără precedent”, subliniind că perturbările de la terminalul CPC ar afecta direct prețurile la pompă și disponibilitatea aprovizionării.

Negrescu a subliniat că politicienii au asigurat anterior publicul cu privire la siguranța aprovizionării, însă scenariul actual validează preocupările anterioare. El a îndemnat Parlamentul să acorde prioritate acestei probleme în sesiunea sa extraordinară și să ia în considerare declararea stării de urgență energetică. Fără acțiuni rapide, a avertizat el, România s-ar putea confrunta cu restricții de consum, în special pentru motorină, unde importurile acoperă aproximativ 80% din cerere.

Creșterea prețurilor și presiunile pieței

Prețurile combustibililor din România au început deja să crească, anticipând o reducere a aprovizionării. Marii distribuitori au majorat recent prețurile la benzină și motorină cu 10 până la 15 bani pe litru (1€ – 5,21 lei). În București, benzina standard s-a apropiat de 9 lei pe litru, în timp ce motorina a depășit 9,5 lei.

Analiștii prevăd creșteri suplimentare, putând împinge motorina spre 10 lei și benzina la 9 lei, pe fondul tendințelor globale. Contractele futures la țițeiul Brent au crescut recent peste 90 de dolari pe baril, determinate de stocurile europene scăzute, în special de motorină, și de capacitatea de rafinare limitată pe întreg continentul.

Experții indică mai mulți factori care stau la baza volatilității prețurilor: stocurile epuizate, infrastructura limitată de rafinare a Europei și importurile reduse legate de conflictele în curs din Ucraina și Orientul Mijlociu. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Smart Energy, i-a identificat pe aceștia ca fiind principalii factori. Situația este agravată de perturbări în alte părți, cum ar fi tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz și acțiunile Houthi care afectează rutele Mării Roșii, care au restricționat și mai mult fluxurile globale de petrol.

Ministerul Energiei explorează activ alternative, inclusiv rute mai lungi din Azerbaidjan prin Georgia și Turcia. Deși viabile, aceste rute cresc costurile de transport, care inevitabil se vor repercuta asupra consumatorilor de la pompă.

Reprezentanții Rompetrol au confirmat oprirea livrărilor la Marea Neagră, dar s-au angajat să atenueze penuriile prin alte mijloace. Autoritățile notează că rezervele strategice ar putea acoperi consumul timp de cel puțin 90 de zile, oferind o rezervă temporară. Cu toate acestea, o blocadă prelungită ar exercita o presiune semnificativă în creștere asupra prețurilor și disponibilității.

Consecințele se extind dincolo de combustibil. Costurile mai mari ale motorinei, esențiale pentru transportul de mărfuri, agricultură și industrie, tind să crească prețurile bunurilor și serviciilor. Analiștii de la instituții precum Morgan Stanley au semnalat riscuri deosebit de acute pentru acțiunile europene de motorină la începutul toamnei. Pentru România, care se confruntă deja cu provocări economice, această vulnerabilitate energetică apare într-un moment sensibil.