Un expert militar o critică pe Oana Țoiu pentru declarațiile despre drone și consideră că nu este un atac asupra României
Doborârea dronelor în România în decurs de doar două zile a generat o dezbatere privind natura acestor incidente și intențiile din spatele lor. În timp ce ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, consideră că incursiunile reprezintă un „tipar”, expertul militar Hari Bucur-Marcu susține că, în acest moment, nu există suficiente dovezi pentru a vorbi despre un atac deliberat asupra României.
Oana Țoiu a afirmat că, cele două incidente într-un interval de 48 de ore nu pot fi considerate simple întâmplări și a subliniat că România răspunde prin detectarea și interceptarea dronelor și prin protejarea populației.
„Două incursiuni în 48 de ore nu sunt o întâmplare, ci reprezintă un tipar, iar răspunsul nostru la acest tipar este consecvența: detectarea, interceptarea, protecția cetățenilor noștri și transparență deplină față de aliații noștri”, a transmis ministrul interimar de Externe.
Afirmațiile sunt însă contestate de expertul în politici de securitate Hari Bucur-Marcu. Acesta susține că încălcarea spațiului aerian poate avea cauze multiple și nu demonstrează automat existența unei agresiuni deliberate.
„Nu cunosc temeiul afirmațiilor doamnei Oana Țoiu atunci când sugerează că atacurile au fost intenționate, însă, după cunoștințele mele în domeniul militar, nu este cazul”, a declarat expertul pentru „Adevărul”.
În opinia sa, incursiunile ar putea fi provocate de defecțiuni tehnice sau ar putea reprezenta tentative de testare a capacității de observare și reacție a radarelor și a sistemelor de apărare ale României. Expertul consideră că situația actuală nu se aseamănă cu perioada de dinaintea invaziei ruse în Ucraina, când Moscova a desfășurat trupe și a făcut demonstrații de forță.
Expertul vorbește despre un posibil „război psihologic”
Hari Bucur-Marcu consideră că una dintre principalele amenințări ar putea fi de natură psihologică. El susține că Rusia ar putea urmări să creeze teamă și nesiguranță în rândul populației și să testeze reacția societății românești.
„Scenariul principal nu este un atac direct al Rusiei asupra României, ci mai degrabă o problemă de percepție și de reacție istorică”, a afirmat analistul militar.
Acesta susține că România trebuie să evite reacțiile disproporționate și să își consolideze încrederea în propriile capacități de apărare și în sprijinul oferit de aliații NATO. În același timp, expertul critică lipsa unor informații publice complete despre anchetele desfășurate în urma incidentelor cu drone.
„Autoritățile ar trebui să combată dezinformarea prin informare corectă și completă”, a mai declarat Hari Bucur-Marcu, subliniind că populația trebuie să afle dacă incidentele sunt rezultatul unor accidente, al unor defecțiuni tehnice sau dacă există indicii privind o acțiune intenționată.
România ar putea invoca Articolul 4 al NATO?
Un alt subiect abordat de expert este posibilitatea ca România să solicite consultări în cadrul NATO prin invocarea Articolului 4. Hari Bucur-Marcu consideră că, în lipsa unor dovezi clare privind caracterul deliberat al incursiunilor, nu există în acest moment suficiente elemente pentru o astfel de inițiativă.
Articolul 4 permite unui stat membru NATO să solicite consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa sunt amenințate. Procedura nu declanșează automat o intervenție militară, ci permite aliaților să analizeze împreună situația și să decidă eventuale măsuri. Articolul 5 este cel care consacră principiul apărării colective în cazul unui atac armat.
În acest context, România se află în fața unei situații complexe: autoritățile trebuie să răspundă ferm oricărei încălcări a spațiului aerian național, dar, în același timp, să stabilească pe baza probelor dacă incidentele sunt accidentale, rezultatul unor erori tehnice sau fac parte dintr-o strategie deliberată.
Cert este că cele două drone doborâte în doar două zile au readus în prim-plan problema securității aeriene a României și a flancului estic al NATO, într-un moment în care războiul din Ucraina continuă să genereze riscuri pentru statele aflate în proximitatea conflictului.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
