Petrolul kazah, prins în conflictul din Marea Neagră. Chevron cere intervenția lui Donald Trump pentru a-și proteja afacerile din zonă
Compania americană Chevron încearcă să își protejeze operațiunile petroliere din Kazahstan de efectele tot mai extinse ale războiului dintre Rusia și Ucraina, în condițiile în care atacurile din Marea Neagră au început să afecteze transporturile și exporturile de petrol din regiune.
Potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal, compania este preocupată de faptul că operațiunile sale ar putea fi afectate de atacurile ucrainene asupra unor infrastructuri și nave implicate în transportul petrolului. O parte importantă a petrolului extras în Kazahstan este exportată prin intermediul conductei Caspian Pipeline Consortium (CPC), care traversează teritoriul Rusiei și ajunge la terminalul de la Novorossiisk, pe coasta Mării Negre.
Deși Kazahstanul nu este parte în războiul dintre Rusia și Ucraina, poziția geografică și dependența de infrastructura de transport care trece prin Rusia îl plasează într-o situație vulnerabilă. Orice atac asupra infrastructurii sau navelor implicate în exporturile de petrol poate genera întârzieri, costuri suplimentare și riscuri pentru companiile occidentale care operează în regiune.
Chevron este unul dintre principalii investitori occidentali în sectorul energetic al Kazahstanului și are o participație importantă în zăcământul petrolier Tengiz, unul dintre cele mai mari proiecte petroliere din lume. Compania este, astfel, direct interesată ca fluxurile de export să rămână stabile și să nu fie afectate de escaladarea conflictului din Marea Neagră.
Situația devine cu atât mai complicată cu cât atacurile ucrainene asupra unor obiective asociate industriei energetice rusești au crescut riscurile pentru transporturile maritime din regiune. În acest context, companiile occidentale încearcă să se asigure că navele și activele lor nu sunt confundate cu ținte rusești și că operațiunile comerciale pot continua fără a deveni victime colaterale ale conflictului.
Potrivit informațiilor relatate de The Wall Street Journal, preocupările Chevron au ajuns și la Washington, în condițiile în care administrația americană urmărește să evite perturbarea fluxurilor globale de petrol și să protejeze interesele companiilor americane care operează în afara Rusiei.
Miza este una importantă pentru piața energetică internațională. Kazahstanul este un producător major de petrol, iar întreruperea exporturilor prin terminalele de la Marea Neagră ar putea avea efecte asupra piețelor și asupra prețurilor, în special dacă perturbările se prelungesc.
Pentru Chevron, problema este una strategică: compania trebuie să își continue operațiunile într-o regiune în care infrastructura de export depinde în mare măsură de Rusia, în timp ce conflictul dintre Moscova și Kiev se extinde tot mai mult asupra Mării Negre.
Kazahstanul a fost primul dintre aliații Kievului care și-a exprimat indignarea față de atacurile asupra petrolierelor din portul Novorossiisk din 19 și 20 iulie. Astana a declarat că atacurile cu drone asupra navelor civile constituie o încălcare a intereselor economice ale republicii, subliniind că petrolierele transportă legal petrol prin infrastructura Consorțiului Conductei Caspice (CPC) și își coordonează acțiunile cu părțile interesate.
Kazahstanul a cerut țărilor partenere să condamne atacurile, fără a învinovăți direct Forțele Armate Ucrainene. Autoritățile republicii intenționează să efectueze o evaluare cuprinzătoare a pagubelor; Astana își rezervă dreptul de a solicita despăgubiri.
Consorțiul Conductei Caspice (CPC) reprezintă 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului. Conducta a fost închisă în urma atacurilor din 20 iulie, obligând companiile kazahe să reducă producția cu 21,2% începând cu 23 iulie. Se aștepta ca 72 de milioane de tone să fie transportate prin CPC în 2026, dar autoritățile țării sunt acum obligate să revizuiască aceste previziuni.
Oprirea aprovizionării prin Conducta Caspică va da o lovitură semnificativă economiei țării: veniturile din exporturile CPC reprezintă aproximativ 20% din veniturile bugetare totale. Din cauza închiderii rutei, țara pierde aproximativ 32 de milioane de dolari pe zi.
Kazahstanul nu are o alternativă la CPC, care a pompat 70,5 milioane de tone de țiței în 2025. Alte rute sunt concepute pentru volume mai mici: 1,3 milioane de tone au fost exportate prin conducta petrolieră Aktau-Baku-Tbilisi-Ceyhan, 1,1 milioane prin Atas-Alashankou (către China), iar 10 milioane de tone au fost pompate prin ruta Atyrau-Samara, care trece parțial prin teritoriul rus și este utilizată pentru livrări către porturile de la Marea Neagră și Marea Baltică. În plus, rutele alternative pentru petrol vor duce la o creștere a costurilor : pomparea petrolului prin conducta petrolieră Baku-Tbilisi-Ceyhan este de trei ori mai scumpă.
Potrivit publicației The Wall Street Journal, administrația americană a avertizat Ucraina împotriva atacurilor asupra navelor non-ruse din Marea Neagră. Washingtonul a răspuns apelurilor reprezentanților mediului de afaceri : unul dintre petrolierele avariate în atacurile cu drone ucrainene aparținea corporației energetice americane Chevron, care deține, de asemenea, o participație de 15% la Caspian Pipeline Consortium (CPC). Un alt gigant energetic american, ExxonMobil, deține o participație de 7,5% în consorțiu.
Chevron deține 50% din zăcământul Tengiz, care reprezintă până la 12% din aprovizionarea globală cu petrol. ExxonMobil deține participații în zăcămintele Tengiz (25%) și Kashagan (16,81%). În ultimii ani, aceste corporații au investit zeci de miliarde de dolari în dezvoltarea zăcămintelor, iar reducerile de producție vor reduce semnificativ profiturile investitorilor americani.
Chevron mizează pe venituri de aproximativ 6 miliarde de dolari la un preț al petrolului de 70 de miliarde de dolari pe baril, având în vedere că la deschiderea pieței, pe 25 iulie, un baril de țiței Brent costa peste 100 de dolari. Aceasta înseamnă că pierderile de profit cauzate de reducerile de producție chiar acum, când prețurile petrolului sunt la un alt vârf, s-ar putea ridica la sute de milioane de dolari.
Sancțiunile europene împotriva produselor energetice rusești au dus la dependența UE de petrolul kazah . Cei mai mari importatori în ianuarie 2026 au fost Italia, care a achiziționat 28,9 milioane de tone de țiței, urmată de Franța (5,6 milioane de tone), Grecia (4,3 milioane de tone), Spania (2,6 milioane de tone) și România (5,2 milioane de tone). Alte țări europene care importă energie din Kazahstan includ Olanda, Germania, Bulgaria, Croația și Irlanda. Deficitul de țiței este deosebit de acută pe fondul unei scăderi accentuate a traficului prin Strâmtoarea Hormuz, ca urmare a războiului americano-israelian din Iran și a riscului închiderii Strâmtorii Bab el-Mandeb de către houthi.
Întreruperea livrărilor prin portul Novorossiisk afectează mari companii din UE. Printre acționarii Consorțiului Conductei Caspice se numără și compania italiană de petrol și gaze Eni. De asemenea, aceasta deține participații la câmpurile petroliere din Kazahstan – Kashagan (16,81%) și Karachaganak (29,25%). Activele kazahe ale Eni îi asigură 13% din producția totală de hidrocarburi a diviziilor companiei la nivel mondial. Compania franceză Total și compania britanică Shell dețin, de asemenea, participații la producția de petrol din Kazahstan.
Criza combustibililor amenință nu doar cu o creștere a prețurilor la benzină, ceea ce provoacă inflație, ci și cu o penurie de materii prime pentru rafinăriile de petrol, ceea ce ar putea duce la o închidere îndelungată a întreprinderilor – această perspectivă este deja discutată în România, unde se prognozează o reducere a producției de 10-15% în august.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
