Victor Ponta, analiză critică după încheierea PNRR: „România a încasat efectiv 13 miliarde de euro”
Fostul premier Victor Ponta lansează o analiză critică a modului în care România a gestionat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și susține că, după încheierea oficială a programului, principala întrebare este ce va face România pentru a-și susține investițiile și reformele fără sprijinul acestui mecanism european.
Ponta afirmă că dezbaterea despre PNRR trebuie scoasă din zona confruntărilor politice și analizată pe baza datelor privind banii alocați, fondurile efectiv încasate, jaloanele îndeplinite și efectele asupra economiei.
„Este România, în 2026, din punct de vedere economic, acolo unde și-a propus să fie în 2021, când a început PNRR?”, este una dintre întrebările de la care pornește fostul premier.
De la „80 de miliarde de euro” la 29,1 miliarde
Victor Ponta amintește că, în iulie 2020, românii au auzit pentru prima dată despre suma de 80 de miliarde de euro, prezentată la acea vreme în spațiul public drept suma pe care România ar urma să o primească de la Uniunea Europeană.
Potrivit lui Ponta, această prezentare a contribuit ulterior la crearea unei percepții greșite asupra dimensiunii reale a PNRR.
Planul României a fost aprobat de Comisia Europeană în septembrie 2021, cu o valoare inițială de 29,1 miliarde de euro: 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Ulterior, în noiembrie 2025, valoarea alocată României a fost redusă, la solicitarea autorităților române, cu aproximativ 8,4 miliarde de euro.
Potrivit cifrelor prezentate de Ponta, la finalul perioadei de implementare România ajunsese să încaseze efectiv aproximativ 8,6 miliarde de euro din granturi și 4,32 miliarde de euro din împrumuturi, respectiv aproximativ 13 miliarde de euro în total.
„Pornind de la anunțul privind cele 80 de miliarde de euro, trecând prin alocarea de 29 de miliarde, redusă ulterior la aproximativ 20 de miliarde, România a încasat efectiv 13 miliarde de euro”, susține fostul premier.
Critici privind absorbția fondurilor
O altă temă ridicată de Victor Ponta este gradul de absorbție și numărul de jaloane îndeplinite. Potrivit evaluării prezentate de acesta, România s-ar afla pe locul 25 din cele 27 de state membre ale UE în ceea ce privește numărul de jaloane îndeplinite și pe locul 21 în ceea ce privește gradul de absorbție financiară.
În acest context, Ponta susține că România ar fi putut utiliza mai mult din banii disponibili și pune sub semnul întrebării eficiența modului în care autoritățile au gestionat programul.
Întrebarea pe care o ridică nu este însă doar cât s-a cheltuit, ci și ce rezultate economice au produs investițiile și reformele finanțate prin PNRR.
Victor Ponta introduce și o dimensiune politică în analiza sa, susținând că responsabilitatea pentru implementarea PNRR nu poate fi atribuită unui singur guvern sau unui singur partid.
În perioada de implementare a PNRR, România a avut doi președinți – Klaus Iohannis și Nicușor Dan – și patru prim-miniștri: Florin Cîțu, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan.
Potrivit calculelor prezentate de Ponta, PNL s-a aflat la guvernare pe întreaga perioadă, în timp ce PSD, UDMR și USR au participat, la rândul lor, în diferite formule de guvernare.
De aici rezultă, în opinia fostului premier, că responsabilitatea pentru rezultatele PNRR aparține mai multor formațiuni politice, nu doar actualei guvernări.
PNRR și evoluția datoriei publice
Unul dintre cele mai puternice argumente din analiza lui Ponta privește evoluția datoriei publice. Fostul premier susține că, în perioada implementării PNRR, datoria publică a României a crescut cu aproximativ 133 de miliarde de euro, în timp ce aproximativ 4 miliarde de euro din această creștere ar proveni din împrumuturile PNRR deja încasate.
Ponta folosește această comparație pentru a ridica o întrebare mai amplă: dacă România s-a împrumutat masiv în această perioadă, care sunt rezultatele economice și investiționale care justifică această creștere a datoriei?
Dincolo de disputele privind trecutul, principala problemă identificată de Victor Ponta este perioada care urmează.
PNRR a fost construit ca un instrument excepțional pentru redresarea economiilor europene după criza provocată de pandemia de COVID-19. Odată încheiat mecanismul, România nu mai poate conta pe aceeași sursă de finanțare pentru reforme și investiții.
„Ce facem cu economia României DUPĂ încheierea PNRR? De unde obținem sumele necesare pentru investiții și dezvoltare și cum facem reforme fără să mai folosim «sperietoarea» PNRR?”, întreabă Ponta.
Este, în esență, problema pe care România va trebui să o rezolve în următorii ani: cum poate continua investițiile publice într-un context în care presiunea asupra bugetului și a datoriei publice este deja ridicată.
Victor Ponta critică și ceea ce consideră a fi transformarea dezbaterilor economice în dispute politice.
El face referire la controversele recente privind Legea ANI și legea salarizării și susține că acestea trebuie analizate în funcție de efectele lor reale asupra economiei și administrației, nu doar prin prisma conflictului dintre partide.
Fostul premier consideră că discuția despre PNRR ar trebui să fie una bazată pe cifre: câți bani au fost disponibili, câți au fost contractați, câți au fost efectiv încasați, câte reforme au fost realizate și ce rezultate au produs investițiile.
„Dincolo de propaganda pentru «foci», trebuie să ne gândim la realitatea economică a oamenilor și la soluțiile posibile! Altfel, vom merge din rău în mai rău”, afirmă Victor Ponta.
În opinia sa, încheierea PNRR nu înseamnă doar finalul unui program european de finanțare, ci și începutul unei perioade în care România va trebui să demonstreze că poate continua reformele și investițiile fără a depinde de un mecanism european excepțional.
Miza următorilor ani va fi, astfel, mai mare decât simpla absorbție a unor fonduri europene: capacitatea României de a-și construi un model de dezvoltare sustenabil, cu investiții finanțate din resurse europene și naționale, dar și cu reforme asumate indiferent de schimbările politice.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
